SCHEMA FRAUDĂRII BANILOR EUROPENI! Banii pentru subvențiile din agricultură sunt fraudați cel mai frecvent, din 2007 încoace de când Uniunea Europeană ne dă fonduri europene. Schema fraudării include două tipare de fraudatori: primarul de comună și funcționarul din primărie sau de la una dintre instituțiile subordonate Ministerului Agriculturii, susține o analiză a dosarelor penale investigate de Direcția Națională Anticorupție.
Analizarea cazurilor de fraudare a banilor europeni, investigate de-a lungul anilor de procurorii DNA, a fost făcută de PressHub.ro și Info Sud-Est.
Analiza dosarelor trimise în judecată de procurori în zona fondurilor UE arată că cele mai multe fraude sunt înregistrate în domeniul agricol și al formărilor profesionale ori al discriminării / egalității de șanse. APIA și SAPARD sunt două programe care au făcut furori în rândul agricultorilor și fermierilor, mai ales al celor din comunitățile relativ mici. Mulți dintre primarii, viceprimarii, consilierii, fermierii sau agricultorii din satele românești au încercat să obțină ilegal subvenții sau alte finanțări în agricultură ori au vrut să primească de la Uniunea Europeană mai mulți bani decât ar fi meritat.
Cele mai frecvente ilegalități consemnate în rechizitoriile procurorilor sunt falsificarea semnăturilor, inventarea unor documente care nu există în realitate, decontarea multiplă a subvențiilor, lipsa derulării activităților pentru care beneficiarii au primit finanțări (în special seminarii, cursuri de formare profesională, conferință, alte evenimente) sau cheltuirea banilor europeni în alt scop decât cel pentru care au fost virați în contul beneficiarilor.
Unul dintre tiparele de fraudatori, identificat de cele două publicații, este cel al primarului de comună mică sau medie. Este înrădăcinat în funcție de mai multe mandate și are în arendă zeci sau, în unele cazuri, sute de hectare de teren agricol pe care îl lucrează cu ajutorul utilajelor cumpărate tot cu bani europeni. Terenurile aparțin familiilor din comună care nu își pot lucra eficient pământurile și nu pot ține pasul cu agricultura modernă pentru că nu au utilaje corespunzătoare. Și nici nu le pot achiziționa pentru că lipsa de educație, de informare sau pur și simplu de încredere le îngrădește accesul la finanțările europene. Dar, astfel, le înlesnește accesul primarilor care, prin puterea semnăturii și a accesului la informații și instituții, obțin fonduri europene chiar și atunci când nu le merită. De obicei, prejudiciile nu depășesc câteva zeci de mii de euro.
Primarii sunt ajutați în schema aceasta de al doilea tipar de fraudator identificat: funcționarul public (din minister, primărie, consiliu județean sau APIA, fie că este referent sau director în instituție) care își trafichează influența sau cere șpagă pentru a debloca fonduri europene sau pentru a deveni părtaș la alte ilegalități (cum ar fi obținerea unor sume mai mari de bani sau chiar obținerea pe nedrept a întregii finanțări europene). Acești funcționari au acces mult mai rapid și facil la regulamentele și cerințele Uniunii Europene, dețin cunoștințe mult mai solide în zona accesării banilor europeni, deci își pot „acoperi” mult mai ușor tentativele de fraudă. Totodată, funcționarii din instituțiile românești care au contact direct cu instituțiile comunității europene cunosc mult mai bine și interesul Uniunii Europene pentru lupta anticorupție și pentru implementarea corectă a proiectelor cu finanțare de la Bruxelles.
ANALIZA INTEGRALĂ A FRAUDĂRII FONDURILOR EUROPENE AICI: PRESSHUB.RO
