Creșterea suprafeței minime eligibile în cererea unică de plată pe suprafață de la 1 ha la 2 ha pentru fermierii din sectorul vegetal, finanțată din fonduri europene, poate deveni o măsură de eficientizare administrativă, consolidare agricolă și sprijin real pentru ferme viabile, scrie Emil Florian Dumitru, secretar de stat Ministerul Agriculturii, într-o analiză publicată pe trumedia.ro

„Agricultura românească are nevoie de sprijin, dar și de o reașezare firească a modului în care acest sprijin este administrat și orientat. Într-un sector în care resursele trebuie utilizate cu responsabilitate, iar fermierii au nevoie de predictibilitate, eficiență și acces real la piață, este necesar să privim cu luciditate la structura actuală a exploatațiilor agricole și la presiunea administrativă pe care aceasta o generează.

Pragul minim: de la 1 hectar la 2 hectare

Una dintre măsurile care poate contribui la această reașezare este creșterea suprafeței minime eligibile în cererea unică de plată pe suprafață, de la 1 hectar la 2 hectare, pentru fermierii din sectorul vegetal, măsură finanțată din fonduri europene.

Este o propunere care nu trebuie înțeleasă ca o îndepărtare de micii fermieri, ci ca parte a unui proces mai amplu de eficientizare, asociere și consolidare a exploatațiilor agricole.

Obiectivul central este reducerea sarcinii administrative a APIA în ceea ce privește instrumentarea cererilor unice de plată pe suprafață. În același timp, măsura urmărește optimizarea sistemului de sprijin prin plăți directe în agricultură, accelerarea procesului de comasare a terenurilor agricole și redirecționarea fondurilor către ferme viabile economic.

Fragmentarea care apasă sistemul

În prezent, fermele sub 2 hectare reprezintă 30% din total, dar doar 3% din suprafața agricolă declarată. Această disproporție generează o presiune administrativă semnificativă asupra sistemului APIA.

Structura agricolă actuală este marcată de o fragmentare extremă a suprafețelor, ceea ce înseamnă un volum administrativ foarte mare, costuri ridicate de administrare și control pentru suprafețe cu aport economic redus și o eficiență scăzută în utilizarea fondurilor destinate dezvoltării agriculturii.

Aproape un sfert dintre fermieri au între 1 și 2 hectare. Fermierii din această categorie reprezintă peste 212.000 de beneficiari, dintr-un total de 703.899 în campania 2024, dar însumează doar 306.631,89 hectare, adică sub 3,1% din suprafața totală solicitată la plată.

Aceste date arată că sistemul actual presupune un efort administrativ considerabil pentru un impact economic relativ redus.

Date-cheie ale problemei
30% din total: fermele sub 2 hectare.
3% din suprafața agricolă declarată: ponderea acestor ferme în suprafața totală.
Peste 212.000 de beneficiari: fermieri cu suprafețe între 1 și 2 hectare.
703.899: total beneficiari în campania 2024.
306.631,89 hectare: suprafața însumată de fermierii cu 1-2 hectare.
Sub 3,1%: ponderea lor în suprafața totală solicitată la plată.

Reducerea birocrației APIA
Majorarea pragului minim de suprafață eligibilă, începând cu următoarea campanie, 2026, ar permite o reducere semnificativă a numărului de cereri administrative gestionate de APIA, cu peste 106.000 de cereri anual.

Prin această măsură, procesele de verificare, control și autorizare la plată ar putea deveni mai rapide și mai eficiente, iar birocrația ar fi redusă într-un mod concret și măsurabil.

Impactul administrativ ar fi important: reducerea cu 30% a volumului birocratic anual pentru APIA. În același timp, presiunea asupra personalului APIA, în special în teritoriu, ar scădea, iar resursa umană ar putea fi reorientată către activități cu valoare adăugată mai mare, precum control tematic, digitalizare și consiliere pentru fermieri.

Eficiență economică și economie bugetară

Din punct de vedere economic, măsura ar conduce la scăderea costurilor de procesare și control la nivelul APIA, la eficientizarea direcționării fondurilor către exploatații viabile și productive și la concentrarea sprijinului asupra fermelor care contribuie cu peste 97% la producția vegetală și care au vocație de dezvoltare.

Există și un beneficiu bugetar direct. La un cost estimat de 10 euro pentru fiecare cerere procesată, reducerea numărului de cereri ar putea genera o economie de aproximativ 1 milion de euro pe an.

Această economie ar însemna nu doar reducerea unor cheltuieli administrative, ci și optimizarea resurselor umane și logistice la nivelul APIA.

Impact administrativ și economic estimat

Peste 106.000 de cereri anual: reducere posibilă a volumului administrativ.
30%: reducerea volumului birocratic anual pentru APIA.
Peste 97%: producția vegetală concentrată în fermele viabile economic.
10 euro: cost estimat pentru fiecare cerere procesată.
Aproximativ 1 milion de euro pe an: economie posibilă,” a informat secretarul de stat MADR.