Un ajutor de urgență de 500 de milioane de euro pentru a-i ajuta pe fermierii europeni să depășească criza îngrășămintelor, a anunțat comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen. Comisarul urmează să anunțe vineri cum se va împărți suma.
Mulți fermieri din întreaga Europa iau în considerare să nu producă recolte, a spus Hansen, „pentru că a devenit prea scump și nu pot transfera costurile atât de ușor, deoarece concurează.”
Planul pentru îngrășăminte a fost prezentat în mai și, deși Hansen urmează să dezvăluie suma exactă de bani care va fi pusă la dispoziție vineri, el a declarat pentru Euronews că „mai mult de jumătate de miliard de euro vor fi propuse autorităților bugetare pentru a ajuta imediat fermierii.”
Din acești 500 de milioane de euro, 200 de milioane de euro provin din rezervele de criză ale Politicii Agricole Comune (PAC), sistemul UE de subvenții și programe agricole, sumă care va fi suplimentată cu 300 de milioane de euro.
El a adăugat că aceștia sunt „bani care pot fi completați de statele membre” cu 200%, ceea ce ar putea aduce bugetul la 1,5 miliarde de euro.
Hansen, ai cărui frate și tată sunt fermieri, a subliniat că cele mai recente tensiuni geopolitice se adaugă la o criză gravă a îngrășămintelor deja gravă, care se acumulează de ani de zile, accentuând necesitatea ca Europa să dezvolte reziliență pe termen lung.
„Criza îngrășămintelor începuse deja cu mult înainte de criza Orientului Mijlociu”, a spus Hansen, menționând că prețurile îngrășămintelor au crescut cu 60% între 2020 și 2024 ca urmare a crizei energetice cauzate de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
„Am asistat acum la două crize consecutive, iar aceasta se va întoarce dacă nu asigurăm un ciclu de producție și o disponibilitate mai stabile și mai fiabile.”
Soluții autohtone și parteneriate de încredere
Hansen a explicat că problema actuală a penuriei îngrășămintelor și a creșterii vertiginoase a costurilor este determinată de dependența Europei de energia importată și aprovizionarea cu îngrășăminte. Producția de îngrășăminte, în special de îngrășăminte cu azot, depinde covârșitor de gazul natural.
„Ingredientul principal din îngrășămintele chimice este energia, iar Europa rămâne puternic dependentă de energia importată din afara Uniunii Europene.”
Între timp, între 40% și 45% din îngrășămintele folosite de statele membre sunt importate din țări terțe, lăsând fermierii expuși la perturbările pieței globale și șocuri geopolitice.
Această dependență de importuri are consecințe mult dincolo de sectorul agricol.
„Mâncarea este ceva ce avem nevoie, tu și cu mine, de două-trei ori pe zi. Avem nevoie de o alimentație adecvată pentru a fi în formă bună și sănătoși. Și asta nu ar trebui să fie la mila importurilor sau a partenerilor instabili care, în cele din urmă, produc la un cost doar puțin mai mic decât al nostru.”
Hansen a spus că asigurarea aprovizionării cu îngrășăminte și eliminarea dependenței UE de alte țări va necesita o producție internă mai puternică.
Comisia intenționează să promoveze utilizarea mai largă a îngrășămintelor organice, să îmbunătățească reciclarea nutrienților și să încurajeze tehnicile agricole de precizie pentru a reduce dependența de materialele importate.
„Există multe de câștigat prin eficiență și o utilizare mai bună a nutrienților,” a spus el.
Totuși, sunt necesare și parteneriate internaționale de încredere, deoarece unele materii prime folosite în producția de îngrășăminte nu sunt disponibile în Europa.
„Aceasta nu este doar o problemă europeană; este o problemă globală, motiv pentru care parteneriatele internaționale sunt de o importanță capitală”, a spus el, referindu-se la întâlnirea de luni cu miniștrii agriculturii din G7, care s-a concentrat pe creșterea vertiginoasă a costurilor îngrășămintelor.
El a menționat că aceste măsuri ar putea implica costuri de la bun început, dar a susținut că pe termen mediu și lung „acest lucru va fi mai puțin costisitor decât dependența excesivă.”
Vulnerabilitatea europeană
Declarațiile sale vin în contextul în care factorii de decizie din întreaga Europa evaluează dependența mai largă de importurile străine și vulnerabilitatea continuă a blocului față de punctele de blocaj globale ale ofertei și șocurile de preț, scoate la iveală de consecințele conflictului cu Iranul.
„Vedem aceste dependențe în multe alte sectoare, când vine vorba de semiconductori, de produse medicale și așa mai departe. Asta ne face vulnerabili, ceva ce trebuie neapărat să abordăm pentru a nu putea fi șantajați”, a spus comisarul, citat de Euronews
„Asta se întâmplă acum cu mâncarea. Există diplomația alimentară, există diplomația îngrășămintelor sau războiul, spuneți-i cum vreți, dar asta se întâmplă chiar acum și trebuie să ne mobilizăm.”
