Programul ”RAPID” al Ministerului Mediului va finanța roboți care ajută crescătorii de animale în grajduri, automatizări pentru pesticide și hrănire în zootehnie, drone pentru monitorizarea culturilor și dăunătorilor, în scopul eficientizării activităților fermierilor, dar și pentru produse mai ecologice, transmite Profit.ro
Partea de finanțare pentru fermieri include, printre altele, un sistem de prevenire și de alertă pentru boli și dăunători, drone pentru culturi și dăunători, sisteme automate de furajare sau roboți pentru eliminarea dejecțiilor.
În acest scop, Ministerul Mediului colaborează cu organizațiile de fermieri, precum Federația Națională Pro Agro și Asociația Fermierilor din România.
”Avem peste 400 de grupuri de discuții în care, prin intermediul unor facilitatori cu experiență în agricultură, să putem să simulăm discuții pre eficientizarea utilizării inputurilor din agricultură, astfel încât beneficiul economic să rămână la ferme, iar beneficiul nostru a tuturor, cel de mediu, să se resimtă în societate. Despre ce este vorba? Despre discuții aplicate pe tema utilizării eficiente a inputurilor din agricultură, îngrășămintele chimice, pesticidele, antibioticele în fermele zootehnice, dar și utilizarea dejecțiilor din fermele zootehnice”, a arătat Mihai Constantinescu, director în Ministerul Mediului.
Există, astfel, o schemă de granturi, concentrată pe investiții de mediu în ferme, în care sunt alocate 11 milioane de euro. Apelul de depunere de proiecte de investiții de mediu în ferme a fost lansat în aprilie, depunerea s-a terminat în luna iunie, iar ministerul se află la contractare, fiind selectate 62 de proiecte și semnate deja 23. Până la final de an vor contractate toate, astfel încât la începutul anului următor să vină și echipamentele la fermieri, a mai spus Mihai Constantinescu.
Ca exemple de finanțări, este vorba de investiții de bază pentru gestionarea dejecțiilor în ferme, respectiv încărcătoare frontale, mașini de împrăștiere a gunoiului de grajd, investiții în bazine de retenție pentru dejecții, pompe, sisteme de ventilație pentru ca amoniac. ”Ca principiu noi gândim că azotul care se pierde din dejecții reprezintă poluare, poluarea cu nitrat, din apele subterane, nitronizarea apelor de suprafață, dar și o pierdere economică pentru fermieri. Azotul, în principiu, azotul de amoniu, știm cu toții că s-a scumpit. Normal, fermierii nu pot aplica doar îngrășăminte organice, cine vrea să facă o producție bună, dar poate să scadă din cantitatea necesară de azot chimic care trebuie aplicată prin o mai bună utilizare a îngrășămintelor organice”, a arătat directorul.
