‘Două sute de soiuri şi hibrizi de legume, în special tomate, creaţii ale cercetării româneşti, au fost testate timp de şase luni la Staţiunea de cercetări legumicole Buzău în comparaţie cu produse similare din străinătate. Legumele aduse din afară au rezistat şase luni fără să se strice, în vreme ce legumele româneşti au început să se deprecieze după primele două săptămâni’, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Costel Vânătoru, secretar ştiinţific la Staţiunea de cercetări legumicole din Buzău.
‘Două sute de soiuri şi hibrizi de legume, în special tomate, creaţii ale cercetării româneşti, au fost testate timp de şase luni la Staţiunea de cercetări legumicole Buzău în comparaţie cu produse similare din străinătate. Legumele aduse din afară au rezistat şase luni fără să se strice, în vreme ce legumele româneşti au început să se deprecieze după primele două săptămâni’, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Costel Vânătoru, secretar ştiinţific la Staţiunea de cercetări legumicole din Buzău.
Cercetătorul explică acest lucru prin faptul că ‘legumele aduse din afară nu au gust specific, sunt cultivate pe substrat nutritiv sau pe vată minerală, au la bază soiuri ameliorate genetic şi nu în ultimul rând, sunt tratate chimic, prin iradiere”, după cum au constatat unii oameni de ştiinţă.
‘Prin conţinutul ridicat în antioxidanţi, legumele româneşti se folosesc în tratarea unor boli adesea incurabile, de aceea cred că pe lângă stimularea producătorilor autohtoni se impune şi o legislaţie strictă pentru produsele similare aduse din străinătate în care să se evidenţieze clar dacă au fost produse pe sol sintetic sau dacă au fost tratate chimic’, a mai spus Costel Vânătoru.
Sursa: Agerpres
