PRODUS ROMÂNESC DISPREȚUIT. Fermele sunt în moarte clinică. La prețul ăsta cum dăm noi laptele, suntem terminați! A declarat Raul Bularca, președintele Asociației Crescătorilor de Vaci Bălțata Românească tip Simmental, pentru Viața Satului, TVR1. Prețul produsului românesc, indiferent că vorbim de lapte sau carne, este în picaj, subvențiile pe zootehnie nu s-au plătit încă, nu e de mirare că fermele românești o duc din ce în ce mai greu.
Inginerul Raul Bularca spune că produce lapte cu aproape 2 lei pe litru și-l vinde cu 60 de bani pe litru. În condițiile în care costurile de producție depășesc prețul de livrare, fermele se îndreaptă sigur spre faliment. Suntem în moarte clinică, spune președintele Asociației Crescătorilor de Vaci Bălțata Românească tip Simmental.
Am făcut cronologia prețului din 2014, din ianuarie, când la poarta fermei era un preț de aproape 1,3 lei/litru de lapte, preț mediu național. Prețul la raft era tot același cu TVA de 24% inclus. Astăzi, prețul este undeva la 80 de bani – 90 de bani la poarta fermei, vorbim de preț mediu, între 60 de bani și un leu și ceva, cât iau câteva ferme foarte mari, dar prețul la raft este tot acolo și cu TVA de 9% (prețul laptelui de vacă la raft este peste 4 lei/litru).
Deci, așa cum am spus-o în stradă și vreau să o repet, cineva în acest lanț câștigă nesimțit de mult în detrimentul fermierului român. Am convenit toți cei trei parteneri: producători, procesatori și retaileri, să ne așezăm, noi, fără celelalte instituții și să găsim soluții de a armoniza această filieră din punctul de vedere al rentabilității fiecărui sector, a declarat Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), pentru Viața Satului, TVR 1.
Liderul FCBR are o explicație și pentru prețul mic practicat la laptele vândut în România de producătorii polonezi și unguri. Spre exemplu, fermierii din Ungaria sunt ajutați cu o sumă pe litrul de lapte produs, dar și cu subvenționarea transportului de lapte pe care-l fac în România. În felul acesta, fermierul din Ungaria poate să vândă le vândă procesatorilor laptele cu 80 de bani pe litru, fără să fie în pierdere.
Nu pot să-l acuz nici pe procesatorul român că nu vine să-mi dea mie 1,3 lei pe litrul de lapte, să vină să-și rupă mașinile ca să colecteze laptele pe infrastructura din România. Aici trebuie să găsim mecanismele împreună cu guvernanții și să reușim să susținem financiar această activitate în competiția atât de acerbă de pe piață, cu Polonia și cu Ungaria, că de acolo vine cea mai mare cantitate de lapte care intră în România, a mai spus Frânc.
Este clar că trebuie să avem o discuție cu toate părțile din lanțul alimentar pentru că sunt întrebări justificate ale producătorilor care observă că, deși prețul la ei a scăzut foarte tare, am fost în nordul Moldovei, Vatra Dornei, Botoșani și laptele a ajuns la 60 de bani, deci foarte scăzut, fermierii se întreabă de ce nu se vede la consumator această scădere drastică de preț. Dar trebuie să avem în vedere întotdeauna să nu dispară producătorii noștri pentru că atunci vom deveni tributari în integralitate importurilor ceea ce nu e normal pentru o țară ca România cu un potențal agricol atât de mare, a declarat ministrul agriculturii, Achim Irimescu, pentru aceeași sursă.
La sfârșitul lunii martie 2016, organizațiile fermierilor care cresc și bovine de lapte au solicitat Guvernului un ajutor de 50 de bani pe litrul de lapte.
Acest ajutor ar putea să țină fermele pe linia de plutire. Cei 50 de bani să se adauge la prețul cu care fermierul român își vinde laptele. Dacă nu suntem sprijiniți repede și substanțial în următoarea perioadă, românii vor consuma lapte din altă parte, dar nu din România, a declarat atunci, într-o conferință de presă, Nicușor Șerban, președintele Asociației Crescătorilor de Vaci HolsteinRo.
Fermierii români au beneficiat de un astfel de ajutor temporar, 30 de bani pe litrul de lapte, în 2010.
Prețul laptelui la poarta fermei a scăzut cu 40% în ultima perioadă, dar pe rafturile magazinelor prețul este același, 4 lei/litrul de lapte, dacă nu cumva chiar mai mare. În lanțul fermier, procesator, retailer, fermierul român este cel care pierde! Procesatorul pune adaos, retailerul pune adaos. Fermierul încasează un preț din ce în ce mai mic și abia mai poate supraviețui.
Ca să atragă atenția asupra stării jalnice în care se află fermele lor, fermierii au protestat la sfârșitul lui martie în Piața Izvor și în Piața Victoriei, pe o ploaie crâncenă și un frig pătrunzător. Ce au obținut fermierii? Etichetarea laptelui și produselor lactate românești și adoptarea Legii produselor românești, legea 321, care obligă retailerii să se aprovizioneze cu marfă de la producătorii locali.
