„Fermierii trebuie să aibă predictibilitate și sprijin concret” – a declarat Christophe Hansen, Comisarul European pentru Agricultură, în cadrul primei sale vizite oficiale în România, în această calitate (în perioada 8-9 octombrie 2025), participând la Conferința ”AGRI4FUTURE – Obiectiv 2035”, organizată de Clubul Fermierilor Români, în ziua de 9 octombrie 2025, la Pullman World Trade Center București, informează Radio România Iași. 

Evenimentul a reunit peste 700 de antreprenori din agricultură și industrie alimentară, retaileri, reprezentanți ai domeniului financiar, ai mediului academic și ai administrației publice, precum și decidenți naționali și europeni, în scopul dezbaterii și identificării de soluții pentru viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) 2028-2034 și strategiile actuale și viitoare de dezvoltare a agriculturii românești.

Comisarul Hansen a prezentat principalele elemente ale propunerii de reformă PAC pentru perioada 2028–2034, care prevede un buget total de 293,7 miliarde euro, cu o reducere de aproape 20% față de actualul exercițiu financiar (386 miliarde euro). Ponderea PAC în bugetul comun al Uniunii Europene ar scădea la 14,5%, comparativ cu 38% în perioada actuală – o diminuare semnificativă a resurselor destinate agriculturii europene – arătau reprezentanții Clubului Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români a atras atenția că aceste propuneri ar afecta grav competitivitatea și viabilitatea fermelor europene, iar România ar pierde aproximativ 5 miliarde euro față de alocarea actuală.

Christophe Hansen a subliniat importanța dialogului direct cu fermierii, evidențiind că discuțiile avute în România i-au oferit o perspectivă clară asupra problemelor din teren: „Am avut șansa să discut cu fermierii despre preocupările și așteptările lor. Este esențial să înțelegem provocările reale din agricultură și cum putem răspunde prin politici coerente și sustenabile”, a declarat comisarul.

Discuțiile privind viitoarea Politică Agricolă Comună sunt abia la început. Christophe Hansen a avertizat că evoluția acestor negocieri depinde de disponibilitatea statelor membre de a aloca finanțările necesare: „Totul depinde de buget. Trebuie să ne adaptăm la condițiile actuale, să venim cu soluții fezabile și să asigurăm o distribuție echitabilă a fondurilor în UE.”

Un aspect crucial pentru fermieri este predictibilitatea: „Aceștia trebuie să știe la ce să se aștepte în următorii ani, în special în ceea ce privește sprijinul financiar.”

Comisarul european a reafirmat angajamentul Comisiei de a simplifica procedurile pentru micii fermieri, în special pentru cei cu suprafețe sub 10 hectare. Acestora li s-ar putea acorda scutiri de la anumite verificări pentru a reduce povara administrativă.

Totodată, a fost reamintită propunerea privind o sumă forfetară de până la 200.000 de euro pentru modernizarea fermelor mari.

Tema irigațiilor și a infrastructurii necesare acestora a fost reiterată ca una prioritară la nivelul Comisiei: „Nu luăm bani de la agricultură pentru alte domenii. Irigațiile sunt esențiale și rămân o linie de finanțare clară în cadrul PAC.”

În contextul schimbărilor climatice, Comisia a acordat deja 11,5 milioane de euro României pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă și îngheț, iar Christophe Hansen a propus dublarea fondului de criză agricolă de la 50 la 100 de milioane de euro în următorul cadru financiar multianual.

Întrebat despre reglementările privind produsele alternative, precum burgerii vegani, comisarul a subliniat că: „Vom depune eforturi ca ceea ce scrie pe etichete să fie clar și ușor de înțeles. Dar nu putem impune oamenilor ce să mănânce.”

Totodată, a făcut referire la Directiva 633, aflată în proces de actualizare, menționând că se urmărește o mai mare claritate în privința comerțului transfrontalier, precum și eficientizarea aplicării penalităților și compensațiilor.

În final, Christophe Hansen a adresat un mesaj de apreciere fermierilor români, recunoscând reziliența de care au dat dovadă în fața multiplelor crize: „ Profit de această ocazie pentru a le mulțumi fermierilor din România pentru faptul că ei fac față condițiilor foarte dificile. Au făcut acest lucru cu succes și în timpul pandemiei de COVID-19, acum se străduiesc să facă față și în cadrul problemelor geopolitice, al tensiunilor interne care există și vreau să spun că trebuie să fim recunoscători fermierilor pentru că dânșii asigură securitatea alimentară. Trebuie să le fim recunoscători fermierilor români și tuturor fermierilor din Uniunea Europeană”.