La sfârşitul săptămânii trecute, la Timişoara a avut loc o nouă Adunare Regională a Consiliului de Cooperare al Federaţiilor Naţionale ale Agricultorilor din ţările nou-aderate la Uniunea Europeană, cu tema „Parteneriat strategic pentru o agricultură durabilă”.
Scopul reuniunii a fost acela de a semna „Protocolul” de cooperare şi de colaborare al Federaţiior Agricultorilor din 12 state nou-aderate la UE, printre care şi România, Serbia, Bulgaria, Republica Moldova, Macedonia, Bulgaria, Ucraina, Polonia şi Ungaria. „În urmă cu câteva luni am avut o întâlnire la Brno, în Cehia, a celor 12 state noi aderate la UE, cu care am încheiat un protocol de colaborare. Totodată, am depus un memoriu la UE referitor la politica agrară discriminatorie între aceste ţări şi statele vechi membre ale Uniunii. Întâlnirea de astăzi are rolul de a întări acest protocol. Noi astăzi discutăm proiecte şi programe de politici agrare, dar şi despre rolul asociaţiilor profesionale în dezvoltarea agriculturii”, s-a exprimat Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) şi organizator al evenimentului.
Invitaţia FNPAR a fost onorată de delegaţii ale fermierilor din Republica Moldova, din Serbia şi din Macedonia, dar şi de reprezentanţi ai formelor asociative din judeţele de vest ale României.
Preşedintele FNPAR a subliniat rolul fiecărui agricultor în implementarea politicilor agrare şi de finanţare transfrontalieră. „Avem o şansă ca împreună cu vecinii noştri, cei din Serbia, Macedonia, chiar şi din Republica Moldova, să elaborăm şi să accesăm proiecte şi programe în oglindă„, a evidenţiat Matei un alt obiectiv al Coaliţiei Regionale.
Organizaţii profesionale din ţările vecine
Federaţia Naţională a Fermierilor din Moldova (FNFM) are în prezent peste 30 de mii de membri şi cuprinde, la nivel naţional, 11 organizaţii regionale formate din 750 de structuri locale.
Vasile Mîrzenco, director executiv al FNFM, a spus că cea mai grea misiune a Federaţiei este să reprezinte interesul producătorilor agricoli în relaţia cu instituţiile statului. „Ori de câte ori am posibilitatea, le explic acestora că rolul şi importanţa agriculturii este cu mult mai mare decât ponderea ei în structura PIB. Abordările de genul „Republica nu are suficiente fonduri pentru a sprijini agricultura” pentru noi nu sunt acceptabile„, a spus acesta.
Organizaţia sârbă a fermierilor din Vojevodina a fost reprezentată de George Subu, preşedinte al Asociaţiei pentru Agricultură, Sat şi Informare „AgroRuralPress”, cu sediul la Novi Sad. „Există fel de fel de asociaţii care se ocupă cu tradiţiile, cultura sau cu folclorul, însă nimeni nu se preocupă de agricultură şi de satul nostru„, a spus George Subu, vorbind despre scopul înfiinţării, în urmă cu un an, a asociaţiei pe care o reprezintă.
„Nici în Serbia, asociaţiile profesionale nu sunt agreate de autorităţi, deoarece sunt un ghimpe în coasta guvernanţilor. Aşadar, avem probleme comune. Sperăm ca vecinii noştri să înveţe din greşelile noastre. Marea greşeală a asociaţiilor profesionale din România a fost aceea că am crezut întotdeauna în jurămintele lupului. El şi-a schimbat părul la fiecare guvernare, dar năravul a fost mereu acelaşi”, a adăugat Viorel Matei.
Federaţia Fermierilor din Macedonia nu este la prima colaborare cu asociaţii similare din afara ţării. În 2005, FFM a încheiat un parteneriat cu organizaţia profesională din Suedia.
Asociaţia macedoneană reprezintă, la nivel naţional, circa 200 de organizaţii locale, iar de anul acesta, conform noului statut, reprezentativitatea acesteia va va creşte, deoarece la Federaţie pot adera atât cooperative agricole, cât şi producători individuali. „Problemele noastre sunt cele specifice unei ţări mici, unde suprafaţele agricole se lucrează pe parcele reduse ca dimensiune. Fermierii fiind mici iar preţurile de producţie mari, provocarea noastră este să găsim piaţă de desfacere şi să facem faţă concurenţei. Federaţia se implică în toate acţiunile privind politicile agricole de stat sau de accesare a fondurilor europene, pentru că de doi ani Macedonia are posibilitatea să acceseze aceşti bani„, a fost mesajul fermierilor macedoneni.
Federaţia deţine şi o societate comercială; în plus editează unica publicaţie de profil din Macedonia şi care se distribuie tuturor membrilor.
Federaţiile, factori de coeziune în Regiune şi în Uniune
Ciprian Alin, director general adjunct al APDRP, a precizat că formele asociative din ţările vecine, împreună cu FNPAR, sunt factori de coeziune pentru viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) atât în Uniune, cât şi în Regiune. În numele Instituţiei pe care o reprezintă, acesta i-a asigurat pe reprezentanţii fermierilor din ţările vecine că APDRP este gata să ofere statelor nou aderate la UE asistenţă tehnică în elaborarea de proiecte şi programe europene, ba mai mult acest transfer de informaţii şi de experienţă a fost consfinţit deja, în cazul Republicii Moldova, prin protocolul semnat cu AIPA, intituţia de plăţi din Moldova, în vederea integrării , în derularea căruia urmează organizarea unei şcoli de vară pentru fermierii şi experţii moldoveni.
Ciprian Alic a amintit şi de programul de cooperarea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, în cadrul căruia, în această vară, la Răcăşdia, Caraş-Severin, se va organiza un târg de proiecte accesate de fermierii români, care se pot extinde într-un cadru bilateral cu Vojvodina. În ceea ce priveşte Macedonia, Alic i-a asigurat pe reprezentanţii acestei ţări de aceeaşi deschidere pentru colaborarea cu instituţiile care implementează proiecte de preaderare, pentru care se pot accesa fonduri europene consistente.
Despre viitorul PAC în perioada 2014-2020, reprezentantul APDRP a spus că provocarea pentru România este să obţină cel puţin aceeaşi sumă alocată până în 2013, respectiv cele 8 miliarde de euro, ceea ce depinde şi „de cum implementăm actualul Program, şi de câţi bani reuşim să atragem”.
Întâlnirea fermierilor din Regiunea de Sud-Est a avut loc la numai o săptămână după ce ProCredit Bank Serbia a prilejuit o altă reuniune a fermierilor din ţări precum Bulgaria, România, Macedonia, Serbia, Bosnia şi Hertegovina şi din Albania, în cadrul Târgului de Agricultură de la Novi Sad.






