La 23 aprilie 2026 este marcată una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, dedicată Sfântului Gheorghe, o zi cu o puternică încărcătură spirituală și simbolică. Evenimentul este asociat cu ideea de curaj, credință neclintită și triumf al binelui asupra răului, ocupând un loc central în tradiția creștină. Dincolo de semnificația religioasă, această zi este însoțită de numeroase obiceiuri populare, care evidențiază legătura profundă dintre credință, natură și viața comunităților tradiționale.
În tradiția populară, Sfântul Gheorghe este considerat protectorul naturii, al animalelor și al gospodăriilor. Se spune că în această zi „se deschide pământul” și începe un nou ciclu al vieții.
Sfântul Gheorghe este una dintre cele mai venerate figuri ale creștinismului, considerat un simbol al credinței neclintite, al curajului și al sacrificiului.
„Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri asociate sărbătorii de Sfântul Gheorghe este împodobirea porților, ușilor și ferestrelor cu ramuri verzi de salcie, fag sau gorun. Acestea, încărcate de simbolism, sunt asociate cu renașterea naturii, vitalitatea și forța regeneratoare a primăverii. În credința populară, au rol protector, fiind considerate capabile să alunge energiile negative și spiritele rele, dar și să aducă noroc, liniște și echilibru în locuință.
În același timp, astfel de ramuri sunt așezate și la grajduri sau în adăposturile animalelor, ca semn de binecuvântare. Gestul este legat de credința că acestea pot feri animalele de boli și pot contribui la menținerea sănătății lor pe parcursul anului, fiind asociat totodată cu ideea de prosperitate în gospodărie.”, a explicat pentru Digi24.ro preotul Marius Oblu.
Ritualuri tradiționale respectate de ciobani
Sărbătoarea marchează și un moment important pentru viața pastorală, când turmele sunt scoase pentru prima dată la pășunat după perioada iernii, odată cu începutul unui nou ciclu agrar. În acest context, ciobanii respectă o serie de ritualuri tradiționale menite să asigure fertilitatea sezonului, sănătatea animalelor și obținerea unor producții bogate de lapte.
„În dimineața zilei de 23 aprilie, în numeroase regiuni ale țării se păstrează credința potrivit căreia roua are proprietăți tămăduitoare, fiind asociată cu purificarea și reînnoirea naturii. Oamenii obișnuiau să se spele cu rouă sau să meargă desculți prin iarbă, gest considerat aducător de sănătate, energie și noroc pentru întregul an. În mediul rural, acest obicei este întâlnit mai ales în rândul tinerelor fete, fiind legat de frumusețe, prospețime și împlinire pe plan sentimental, dar și de ideea unui început armonios al primăverii. Pe lângă aceste practici cu valoare simbolică, tradiția populară include și o serie de interdicții respectate în această zi.
Potrivit credințelor, somnul în ziua sărbătorii este considerat nefavorabil, fiind asociat cu lipsa de energie pe parcursul anului. De asemenea, se evită oferirea de bani sau obiecte din gospodărie, pentru a nu atrage pierderea norocului și pentru a păstra echilibrul și bunăstarea în familie. Astfel, tradițiile și obiceiurile asociate acestei zile evidențiază legătura profundă dintre credință, natură și viața de zi cu zi, reflectând modul în care spiritualitatea și universul rural se împletesc în cultura românească.” conchide sursa Digi24.ro
Capul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe a fost adus, miercuri, 22 aprilie, în România, de la Muntele Athos, de o delegaţie condusă de arhimandritul Alexios, cu ocazia hramului Mănăstirii Pantocrator din judeţul Teleorman. Pentru prima dată în ţară, relicva va rămâne la aşezământul monahal până marți, 28 aprilie.
