Autorităţile veterinare anunţă că un caz de Antrax a fost confirmat pe 14 iulie 2016 într-o localitate din sudul României. Cât de periculoasă este boala şi ce măsuri au luat veterinarii?
În data de 14 iulie 2016, a fost confirmat un caz de Antrax la un berbec dintr-o gospodărie din localitatea Vieru, comuna Putineiu, judeţul Giurgiu. În urma sacrificării de necesitate a unei ovine în data de 11 iulie, proprietarul a tranşat animalul şi a depozitat o parte în frigiderul aflat în exploatare, iar o altă parte a fost consumată la masa de seară împreună cu familia. În dimineaţa zilei de 12 iulie, proprietarul a găsit o ovină moartă şi a deschis cadavrul observând că splina este mărită şi cu aspect anormal, a decis să ia organele şi să se prezinte la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Giurgiu în vederea efectuării examenului de laborator, detaliază reprezentanţii DSVSA Giurgiu, într-un comunicat citat de Agerpres.
În urma examenului de specialitate, existând suspiciunea de Antrax, organele animalului au fost trimise imediat la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA), Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Antrax, în vederea stabilirii diagnosticului de certitudine. Totodată, inspectorii DSVSA Giurgiu s-au deplasat la exploataţia respectivă pentru a demara o anchetă epidemiologică şi pentru a dispune măsurile legale care se aplică în cazul suspiciunii unui caz de Antrax. În acest sens au fost întreprinse următoarele acţiuni: îngroparea cadavrului deschis după dezinfectarea gropii, dezinfecţia curţii şi a saivanelor, efectuarea inventarului animalelor existente în gospodărie, mai precizează DSVSA Giurgiu.
Ca urmare a confirmării suspiciunii de Antrax de către IDSA, boala a fost declarată oficial şi s-au dispus măsuri suplimentare specifice pentru un focar de Antrax. Astfel, la nivelul localităţilor Putineiu, Vieru, Hodivoaia şi Gogoşari a fost instituită „zonă de restricţie”, urmând a fi efectuate toate măsurile necesare, printre care examenul clinic individual al tuturor animalelor din efective contaminate (bovine, cabaline, ovine, caprine, porcine), izolarea şi ţinerea sub observaţie timp de 14 zile a eventualelor animale bolnave.
DSVSA Giurgiu mai precizează că de la data notificării suspiciunii şi până în prezent nu au mai fost constatate alte animale bolnave sau mortalităţi în efectivele din gospodăria şi localitatea respectivă.
La nivelul judeţului Giurgiu, ultimul focar declarat de Antrax a fost comuna Putineiu, localitatea Vieru, în anul 1987, în cadrul unei ferme de bovine, notează Agerpres.
Potrivit ANSVSA, Autoritatea Sanitară Veterinară derulează anual o campanie naţională de vaccinare împotriva Antraxului. Această campanie are loc o dată pe an, înainte ca animalele să fie scoase la păşunat. Imunizarea se face pentru toate cabalinele, bovinele, caprinele şi ovinele, indiferent de sexul animalelor, după împlinirea vârstei de o lună. Vaccinarea este gratuită pentru proprietarii de animale, costul acestei acţiuni fiind suportat de la bugetul de stat, în cadrul Programului Strategic.
Antraxul este o boală mortală în majoritatea cazurilor, de la animalele bolnave neputându-se valorifica nimic, dată fiind rezistenţa deosebită a sporilor şi transmisibilitatea lor la om, prin manipularea cadavrelor sau a produselor provenite de la acestea.
Antraxul sau dalacul este o boală infecţioasă produsă de Bacillus anthracis. Această bacterie produce sporii care răspândesc infecţia. Boala este comună omului si animalelor.
Oamenii pot dezvolta patru tipuri de infecţii cu Antrax: antrax cutanat, printr-o leziune a pielii; antrax gastrointestinal, prin ingestia de alimente contaminate; antrax orofaringian (regiunea posterioară a cavităţii bucale), prin ingestie de alimente contaminate şi antrax respirator, prin inhalarea sporilor. Dintre cele patru forme, antraxul respirator duce la deces cel mai frecvent. Perioada medie de incubaţie pentru Antrax este de până la 7 zile, dar poate dura 60 de zile sau mai mult până la apariţia simptomatologiei. Simptomele depind de tipul de transmitere a infecţiei şi pot fi: ganglioni limfatici măriţi în apropiere de zona cu leziunea cutanată, febră, migrene (dureri de cap) şi un sentiment de disconfort, potrivit datelor ANSVSA.
