În tradiţia populară, de această perioadă a anului se leagă o mulţime de superstiţii şi obiceiuri practicate din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre.
Astfel, potrivit folclorului, în Ajunul Crăciunului, gospodarii strâng de la vecini tot ce au dat cu împrumut, ca să îi găsească sărbătorile cu toată averea în casă.
Un cer senin şi un drob de sare aduc agricultorilor recolte bogate şi un an spornic
Dacă este un cer senin de Crăciun va fi un an roditor iar dacă bate vântul acesta va aduce ghinion.
Ciobanii aşează sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până în aprilie, la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macină şi, amestecat cu tărâţe, îl dau oilor, pentru ca turma să sporească.
De Crăciun, pâinea se aşează sub masă, ca să atragă norocul, iar sub faţa de masă se pune pleava de grâu, pentru belşug.
O superstiţie spune că, de Ajun, pentru a fi protejat de deochi şi de farmece, se pun în cele patru colţuri ale mesei usturoi şi seminţe de mac. Tot în această zi se fac vrăji împotriva gândacilor.
Tradiţia spune că de Crăciun se deschide cerul şi este văzut, de către cei buni, Dumnezeu stând cu sfinţii şi îngerii la masă. Copiii născuţi de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoşi.
sursa: Agerpres
