Fermierii i-au solicitat ministrului interimar al agriculturii, Tanczos Barna, rezolvarea unei liste clare de urgențe care include plățile APIA, plata primelor de asigurare pentru zootehnie și sectorul vegetal și plata despăgubirilor pentru pierderile suferite de fermieri din pricina secetei sau alte fenomene climatice nefavorabile. Organizația Forumul APPR a avut luni, 21 septembrie 2026, o întâlnire de urgență cu ministrul interimar al agriculturii.

„Către fermieri, procesatori, opinia publică și decidenții României,
Agricultura românească traversează un paradox pe care nicio economie serioasă nu ar trebui să îl accepte: recolta există, dar nu circulă; fermierul a produs, dar nu poate vinde; obligațiile față de furnizori, bănci și angajați sunt scadente, însă lichiditatea rămâne blocată în silozuri, în garnituri feroviare care nu sosesc și în decizii care au întârziat.

După multiple solicitări de întâlnire adresate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, rămase fără un răspuns operativ, și revendicări formulate în scris (adresele nr. 26077, 26078 din 02.06.2026, nr. 26101 din 23.07.2026 și memorandumul nr. 26200 din 18.09.2026), Forumul APPR a participat astăzi, 21 septembrie 2026, la o întâlnire organizată în regim de urgență cu ministrul Agriculturii. Apreciem faptul că ministrul și-a cerut scuze pentru deficiențele de comunicare și pentru lipsa dialogului cu organizațiile reprezentative ale fermierilor. Considerăm că o asemenea situație nu este normală și nu trebuie să se repete, însă întâlnirea de astăzi a permis reluarea unui dialog constructiv asupra unor teme urgente pentru agricultură.

Principalele concluzii ale întâlnirii organizate în regim de urgență

■ DR-31 (intervenția „Contribuții financiare la plata primelor de asigurare” n.r. )– o prioritate care nu mai poate fi amânată. Forumul APPR a insistat asupra caracterului urgent al acestei intervenții și asupra necesității ca sprijinul să fie acordat în acest an. La fel de importantă este asigurarea continuității programului, astfel încât fermierii să poată conta pe un mecanism predictibil și în anii următori. În cadrul întâlnirii, ministrul a transmis că va lua în considerare această propunere formulată de fermieri.

■ DR-32 ( instrumentul de sprijin pentru compensarea pierderilor de producție agricolă cauzate de fenomene climatice nefavorabile n.r.)– un pas către un mecanism funcțional de gestionare a riscurilor. Am fost informați că MADR va colabora cu Banca Mondială și că urmează semnarea unui contract de colaborare pentru administrarea fondurilor aferente DR-32. Considerăm că această abordare poate reprezenta un pas important către dezvoltarea unui mecanism funcțional de garantare și gestionare a riscurilor pentru fermieri.

■ Transportul cerealelor către Portul Constanța. Am solicitat ca problemele care împiedică fermierii români să își transporte cerealele către port să fie tratate cu celeritate. Ministrul a transmis că se va implica personal în abordarea acestei situații, astfel încât blocajele care afectează transportul cerealelor românești să fie soluționate cât mai rapid.

■ Sprijinul pentru îngrășăminte. MADR urmează să transmită organizațiilor de fermieri metodologia de evaluare, asupra căreia vom putea formula observații. Am primit, totodată, asigurarea că sprijinul va fi acordat și că este în lucru actul normativ necesar. În cadrul discuției a fost abordată și posibilitatea unei contribuții suplimentare de la bugetul național, în vederea majorării sprijinului disponibil pentru fermieri.

Întâlnirea a abordat și alte probleme ale sectorului, însă Forumul APPR a insistat în mod special asupra acestor subiecte, având în vedere urgența lor și impactul direct asupra fermierilor.

I. Cerealele românești nu pot circula – prin urmare nu pot fi vândute
Blocajul începe în Portul Constanța și se propagă în întregul lanț: deficitul de echipaje pentru operarea locomotivelor, volumul ridicat al mărfurilor ucrainene sau destinate Ucrainei, nivelul scăzut al Dunării – care transferă presiunea asupra căii ferate – și absența oricărei prioritizări coerente a mărfurilor agricole românești. Consecința nu este una logistică, ci una eminamente economică:

■ marfa nevândută nu generează încasări; fără încasări, fermierii nu își pot achita datoriile curente, ratele și obligațiile către furnizori;
■ decalajul dintre costurile de producție (motorina la limita a 11 lei/litru) și prețurile scăzute la recoltă erodează lichiditatea necesară campaniei 2026–2027;
■ fenomenul este structural, nu conjunctural: în lipsa unui protocol permanent de prioritizare, același blocaj se va repeta la fiecare recoltă, cu efecte tot mai grave asupra veniturilor fermierilor și asupra securității alimentare naționale.

II. Îngrășămintele: fereastra de decizie se închide

România dispune de 29.977.500 euro din rezerva agricolă de criză a Uniunii Europene, calculați în funcție de suprafață, de costurile cu îngrășămintele și energia și de creșterea costurilor suportate de fermieri. Până la întâlnirea de astăzi, la aproape două luni de la ultima noastră adresă, nu fusese comunicată o decizie finală privind mecanismul de utilizare a acestei alocări.

În cadrul discuției, am primit, totodată, asigurarea că sprijinul va fi acordat, fiind în lucru actul normativ necesar. Am propus un ajutor pe tona de îngrășământ achiziționat (prioritar azotat), după un model diferențiat – 50 euro/tonă, majorat la 70 euro/tonă pentru exploatațiile la care îngrășămintele depășesc 10% din costurile totale – completat cu fonduri naționale de circa 10,6 milioane euro, pentru un pachet de aproximativ 40,6 milioane euro. În paralel, gradul de contractare de doar 34,3% și cel de plată de 29,6% în PS PAC, cu numeroase intervenții la 0%, impun o analiză reală a resurselor suplimentare.

Fiecare săptămână de întârziere reduce eficiența sprijinului asupra deciziilor de fertilizare din această toamnă.

III. Un lanț de decizii amânate

■ DR-31: campaniile 2025 și 2026 excluse nejustificat de la plată; DR-32: mecanismul nu este încă funcțional; în cadrul întâlnirii, MADR a anunțat demersurile pentru colaborarea cu Banca Mondială.

■ APIA: termen critic la 30 septembrie pentru codurile roșii din monitorizarea satelitară; peste 14.800 de fermieri selectați pentru controale ce trebuie finalizate până la 15 octombrie; plăți restante din Campania 2025.

■ Cartof și ANSVSA: schemă de minimis apărută tardiv, penalizând fermierii care au recoltat la timp; analize repetate și costuri duplicate pentru aceeași marfă aflată în depozitare temporară.

Întâlnirea de astăzi reprezintă un pas necesar în reluarea dialogului dintre autorități și organizațiile reprezentative ale fermierilor. Forumul APPR își exprimă disponibilitatea de a continua acest dialog într-o manieră constructivă și așteaptă ca soluțiile și angajamentele discutate să fie transpuse, cu celeritate, în măsuri concrete.

Considerăm că un dialog constant și predictibil cu organizațiile de fermieri este esențial pentru ca deciziile care privesc agricultura să răspundă realităților și urgențelor din teren. Forumul APPR va continua să urmărească îndeaproape implementarea măsurilor discutate și să contribuie, prin expertiză și propuneri concrete, la identificarea celor mai bune soluții pentru fermierii din România.
Consiliul Director – Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR).”