„Federaţia a nominalizat oameni în comisiile care trebuia să monitorizeze şi să verifice importurile de lapte, iar poliţia de frontieră ne-a asigurat de tot sprijinul. ANSVSA-ul, însă, a numit oameni doar la nivel central, nu şi în teritoriu, şi tărăgănează semnarea protocolului de funcţionare pe baza căruia să înceapă controalele, iar aceasta în condiţiile în care avem informaţii că luna aceasta, într-o singură seară, au intrat prin vama Nădlac, pentru Albalact, cinci cisterne cu lapte. Ajungem iar în situaţia de anul trecut, când se importau sute de mii de litri de lapte pe zi, iar ANSVSA-ul apără interesele altora, nu-i interesează că multe centre de colectare a laptelui s-au închis deja, că noi ne vindem laptele la preţuri de nimic şi oamenii nu mai au nici o sursă de venit”, ne-a spus Mircea Ciurea, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR).
„Federaţia a nominalizat oameni în comisiile care trebuia sămonitorizeze şi să verifice importurile de lapte, iar poliţia defrontieră ne-a asigurat de tot sprijinul. ANSVSA-ul, însă, a numitoameni doar la nivel central, nu şi în teritoriu, şi tărăgăneazăsemnarea protocolului de funcţionare pe baza căruia să înceapăcontroalele, iar aceasta în condiţiile în care avem informaţii că lunaaceasta, într-o singură seară, au intrat prin vama Nădlac, pentruAlbalact, cinci cisterne cu lapte.
Ajungem iar în situaţia de anul trecut, când se importau sute de mii delitri de lapte pe zi, iar ANSVSA-ul apără interesele altora, nu-iinteresează că multe centre de colectare a laptelui s-au închis deja,că noi ne vindem laptele la preţuri de nimic şi oamenii nu mai au nicio sursă de venit”, ne-a spus Mircea Ciurea, preşedintele FederaţieiCrescătorilor de Bovine din România (FCBR).
Şi preşedintele Sindicatului Crescătorilor de Taurine din România (SCTR), Costel Caraş, denunţă neregulile din sectorul laptelui. „În România se importă, în continuare, lapte prin schimburi intracomunitare, din ţări precum Ungaria, Polonia şi altele, fără respectarea legii cotelor de lapte şi ocolind legile fiscale europene şi autohtone”, susţine preşedintele SCTR.
„Fermierii unguri sau polonezi care au depăşit cota de livrări trimit laptele în România, prin intermediul samsarilor şi al multinaţionalelor, fără să înregistreze cantităţile transferate la departamentele cotelor de lapte din ţările lor, care, astfel, nu vor plăti către UE amenda de 28 de milioane de euro pentru depăşirea cotei naţionale, în timp ce fermierii români au ajuns să arunce laptele la canal sau la porci, pentru că procesatorii nu îl mai preiau sau plătesc un preţ sub cel de cost”, explică acesta.
Mai mult, „calitatea laptelui importat este cel puţin dubioasă. Din verificările făcute de ANSVSA sub supravegherea fermierilor a rezultat că patru din cinci cisterne aduse în România nu corespund normelor impuse de UE, iar mulţi procesatori autohtoni care au cumpărat lapte materie primă importat au reclamat faptul că nu poate fi folosit în procesul tehnologic pentru obţinerea de preparate, dar este ambalat ca lapte proaspăt şi livrat în programul „Laptele şi cornul” sau pe piaţă.
Există şi situaţii în care laptele importat este vândut ca lapte de calitate UE produs în România, această înşelătorie ducând la obţinerea ilegală de subvenţie pe calitatea laptelui”, mai precizează Caraş.
SCTR denunţă, de asemenea, modul în care sunt organizate licitaţiile pentru programul „Laptele şi cornul”, acuzând faptul că „nu există obligativitatea ca laptele livrat prin acest program să fie prospăt şi produs în România, programul transformându-se, astfel, dintr-unul de sprijinire a producătorilor români, într-un program prin care „statul român ajută fermierii din Ungaria, Polonia, Slovenia etc. să treacă perioada de criză cumpărându-le laptele prin intermediul samsarilor, în timp ce vacile fermierilor români merg la abator”.
