Potrivit Băncii Mondiale, anul trecut, preţurile ridicate ale alimentelor au împins 44 de milioane de oameni în zona sărăciei.

Pentru prima dată, miniştrii Agriculturii din statele G-20 se vor întâlni la Paris, în perioada 22 – 23 iunie a.c. La actuala întrunire, se aşteaptă să se abordeze unele probleme absolut cruciale pentru stabilitatea globală, cum ar fi reforma sistemului monetar internaţional, precum şi reforma sistemului monetar şi volatilitatea preţurilor materiilor prime.
Franţa consideră că principalele provocări economice necesită o acţiune colectivă şi ambiţioasă, în care statele G-20 sunt în măsură să se implice şi să joace un rol major.

Descurajarea interdicţiilor la export
Shengg Fan, şeful International Food Policy Research Institute, nu se aşteaptă ca G – 20 să se angajeze pentru a păstra pieţele deschise. „Cred că nu se va ajunge la un acord. Ţările ar trebuie să fie descurajate de a utiliza interdicţii la export pentru a proteja propria securitate alimentară internă, în condiţiile în care vecinii lor vor muri de foame, a declarat Fan. 

Biocombustibilii – o problemă controversată
Una dintre problemele cele mai controversate, în cadrul dezbaterilor pe securitatea alimentară, care, probabil va fi abordată în capitala Franţei, este legată de biocombustibili. Politicile naţilonale ale Statelor Unite, Europei şi Braziliei sprijină utilizarea de culturi agricole pentru a produce combustibil. Fan este unul dintre cei mai acerbi critici. „Ştim că biocombustibilui a fost o cauză majoră pentru creşterea, în două rânduri, a preţurilor la producele alimentare. Deci, este nevoie să se ia măsuri urgente pentru a preveni extinderea, în continuare, a producţiei de biocombustibil”, a subliniat Fan.

Un fond de cereale pentru cazurile de urgenţă
Partea pozitivă, afirmă analiştii, este că miniştrii G-20 s-ar putea pune de acord în constituirea unei rezerve de grâu, pentru cazurile de urgenţă, mai ales în  timpul crizelor umanitare. Totodată, în timpul întâlnirii, s-ar putea încheia un angajament financiar pentru a ajuta agricultorii să devină mai productivi. În acest scop, liderii G – 8, întruniţi în 2009 în Italia, au promis  22 miliarde dolari.

Când bogaţii promit, săracii se satură cu promisiunile!
Însă experţii estimează că numai aproximativ un sfert din aceşti bani au fost alocaţi, până în prezent. Hebebrand Charlotte, şeful Consiliului Internaţional pentru Alimentaţie şi Agricultură şi Politici Comerciale, afirmă că ţările bogate ar trebui să renunţe la obiceiul de a promite mult şi a face extreme de puţin.
„Cred că ţările vor să-şi piardă credibilitatea atunci când aceste angajamente ambiţioase sunt anunţate la mare fast şi apoi acestea nu sunt puse în aplicare”, a spus Hebebrand.

Agricultura – un domeniu neglijat
Agricultura a rămas, din păcate, un domeniu neglijat, ani de zile, acesta fiind şi unul dintre motivele care au generat actuala criză. Următoarea provocare pentru miniştrii Agriculturii este de a convinge şefii lor să menţină securitatea alimentară pe ordinea de zi a priorităţilor.