Pe 8 iunie 2026 urmează să fie luate decizii pentru noua politică agricolă comună, PAC 2028-2034. Sunt în joc sute de miliarde de euro pentru fermierii europeni, dintre care fac parte și fermierii români.
„Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) face public un set de poziții instituționale critice privind stadiul negocierilor Politicii Agricole Comune (PAC) post-2027, cu ocazia votului decisiv programat în Comitetul Reprezentanților Permanenți (COREPER) al Consiliului UE.
Ce se decide pe 8 iunie 2026
La 8 iunie 2026, COREPER urmează să adopte o abordare generală parțială care va deveni mandatul oficial de negociere al Consiliului UE pentru PAC 2028–2034 — politica ce va distribui sute de miliarde de euro către fermierii europeni în următorii șapte ani. Odată adoptată această poziție, orice modificare ulterioară necesită unanimitate sau majoritate calificată. Posibilitățile de influență națională se restrâng semnificativ după această dată.
O particularitate îngrijorătoare a acestei runde: deciziile strategice privind PAC sunt adoptate preponderent în format COREPER — al ambasadorilor, nu al miniștrilor agriculturii — ceea ce înseamnă că logica bugetară generală riscă să primeze în fața nevoilor reale ale sectorului agricol.
Cele trei mize majore pentru România
1. Cofinanțarea națională obligatorie de 30%. Propunerea COREPER introduce obligativitatea ca statele membre să cofinanțeze din surse naționale minimum 30% din costurile publice eligibile ale principalelor măsuri PAC — agromediu, investiții în ferme, sprijin pentru tinerii fermieri, instrumente de gestionare a riscurilor. Traducerea practică: pentru fiecare 100 de euro europeni cheltuiți pe măsuri de agromediu, România va trebui să adauge 43 de euro din bugetul național.
De reținut: cifra de 30% nu este definitiv stabilită. Este negociabilă, iar România face parte dintr-o coaliție de state care se opun acestui procent ridicat.
2. Absența instrumentului european de reasigurare agricolă. În pofida solicitărilor explicite ale Comisarului European Christophe Hansen și ale mai multor miniștri ai agriculturii, COREPER nu a inclus în propunere un mecanism european de solidaritate pentru riscurile agricole majore. Seceta, inundațiile, înghețurile, bolile plantelor și animalelor rămân în responsabilitatea exclusivă a statelor membre. România — cu frecvența în creștere a evenimentelor climatice extreme și o piață de asigurări agricole insuficient dezvoltată — rămâne expusă fără plasă de siguranță colectivă.
3. Integrarea PAC în Fondul NRP — restructurare fără precedent. Începând cu 2028, PAC nu va mai funcționa ca politică autonomă, ci ca un capitol integrat în Fondul pentru Parteneriate Naționale și Regionale (FNPR). Fondurile agricole vor concura cu cele pentru infrastructură, coeziune și digitalizare în cadrul aceluiași instrument bugetar național. Deși un “inel de protecție” european garantează cel puțin 300 de miliarde de euro pentru plățile directe, nicio garanție nu acoperă menținerea alocărilor naționale actuale pentru măsurile de dezvoltare rurală.
Calendarul negocierilor
•8 iunie 2026: COREPER adoptă mandatul de negociere al Consiliului UE — posibilitățile de influență națională se restrâng semnificativ.
•vară–toamnă 2026: Parlamentul European formulează poziția oficială de negociere.
•toamnă 2026 – primăvară 2027: Trilog interinstituțional Consiliu–Parlament–Comisie: ultimul moment pentru modificări substanțiale.
•2027: Statele membre elaborează planurile NRP naționale cu capitol PAC integrat.
•31 ianuarie 2028: Termen-limită de validare la Comisia Europeană. Nerespectarea termenului suspendă accesul la măsuri de agromediu și investiții.”
