Luni cruciale pentru banii destinați agriculturii și dezvoltării rurale, anunță Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), în comunicatul transmis AgroInfo.
„Alianța pentru Agricultură și Cooperare a fost reprezentată la Conferința OMNIBUS FITOSANITAR pe tema MĂSURI DE PROTECȚIE PENTRU PRODUCȚIA ȘI COMPETITIVITATEA SECTORULUI AGROALIMENTAR, întâlnirile COPA-COGECA, desfășurate la Bruxelles în perioada 23-26 Iunie 2026, Cocktailul organizat de Președinția Irlandeză și întâlnirea organizațiilor din grupul de la Visegrad extins, în format fizic, de către Matei TITIANU – Președinte LAPAR și Florentin BERCU – UNCSV, Vicepreședinte COGECA.
Dezbaterea MĂSURI DE PROTECȚIE PENTRU PRODUCȚIA ȘI COMPETITIVITATEA SECTORULUI AGROALIMENTAR a fost organizată de Europarlamentarii Gheorghe Carciu, Grapini Maria și Benoit Cassart în parteneriat cu COPA-COGECA, FRESHFEL EUROPE, PROFEL și CIBE pe OMNIBUS FITOSANITAR pentru simplificarea și menținerea competitivității prin produse de protecția plantelor, cărora le mulțumim pentru inițiativă.
Au fost prezenți fermieri din Franța, Italia, Belgia, Spania, Finlanda, Olanda și România pentru a prezenta provocările cu care se confruntă. AAC a subliniat ca până în 2029 există riscul să fie eliminate 50% din medicamentele pentru plante pe principiul prevenției. Avem întâi nevoie de alternative, soluții comparabile ca și eficiență și preț, standarde de producție în oglinda pentru producția alimentelor importate cu cele autohtone. Fermierii sunt primii interesați să aibă grijă de sol și polenizatori pentru a-și menține mijloacele de producție și activitatea în sine, iar pentru asta tratamentul la sămânță are rolul determinant.
Fermierii și Cooperativele din România au probleme majore cu rațișoara și viermii, care necesită soluții noi, eficiente sau menținerea celor vechi. Pentru noi este esențial ca viitoarea legislație să includă cel puțin 3-5 modificări concrete care să permită fermierilor și cooperativelor agricole să își continue activitatea în condiții sustenabile. Aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura producția de alimente de calitate, la prețuri accesibile pentru consumatori, și pentru a menține capacitatea de producție agricolă în Uniunea Europeană. În lipsa lor, riscul este creșterea dependenței de importurile de produse agroalimentare din state terțe.
În cadrul reuniunilor Cogeca Praesidium, Praesidia Copa-Cogeca și Copa Praesidium, reprezentanții AAC au participat la dezbaterea pe cele mai recente poziții ale COPA-COGECA privind: Actualizări referitoare la cadrul financiar și legislativ post-2027 (ECF, MFF/PAC, CMO), Conflictul din Orientul mijlociu și planul de acțiune pentru fertilizanți, CBAM, Task Force pe Extinderea UE, Strategia proteinei vegetale, Pachetul de simplificări pe fitosanitar, Indicatorii pe bunăstarea animală, Aspecte internaționale ale pieței, NGT, Directiva privind emisiile industriale, situația urșilor și protecția fermierilor din zonele afectate, diverse.
Elisabeth WERNER, Director general DG AGRI: O discuție aprinsă în următoarele săptămâni va fi pe revizuirea certificatelor legate de Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră – CBAM. Propunerile vor fi lansate pe 16 Iulie. Vom consolida monitorizarea piețelor și crea un observator al pieței îngrășămintelor bazându-ne pe datele frunizate de reprezentanții industriei, fermierilor și cooperativelor. În prezent monitorizăm atenți și vom continua să fim vigilenți. Observăm că China, importa din ce în ce mai puțin și exportă mai mult. Trebuie să ne menținem capacitatea de producție în UE.
Începând cu 7 Iulie vom avea din ce în ce mai multe discuții privind definiția fermierului activ pentru începând cu 2027. Va fi o provocare în trialog, să se finalizeze negocierile Consiliul șefilor de stat din decembrie 2026 și cât mai favorabil sectorului agroalimentar.
Florentin BERCU – UNCSV, Vicepreședinte COGECA: Suntem PRO EUROPENI și vrem să rămânem parte din Uniunea Europeană. Pentru noi, Politica Agricolă Comună și piața unică sunt cele care au ținut agricultura europeană competitivă și au oferit stabilitate fermierilor. Dacă dispare PAC, cei 2 piloni și se continuă cu deciziile constrângătoare care pedepsesc producătorii de hrană, o parte din ce în ce mai mare a fermierilor, vor fi împinși către euroscepticism. Dacă se va ajunge aici, să nu ne întrebăm peste câțiva ani de ce tot mai mulți fermieri devin eurosceptici. Dacă vor continua constrângerile, iar bugetele pentru Agricultură, Coeziune și Apărare vor fi reduse, aceasta va fi consecința deciziilor și măsurilor adoptate. Dorim ca discuțiile să se încheie pozitiv pentru noi, cu menținerea bugetului 2028-2034 la nivelul bugetului din programarea actuală și actualizarea cu rata inflației.
Investim, dar nu suntem compensați! Ne sporiți costurile de producție și în plus UE a mai deschis și o mulțime de piețe noi, fără studii de impact cumulativ.
Agricultorii trebuie să poată trăi din munca lor. Veniturile lor trebuie să acopere costurile de producție și să le permită să continue să investească.
Din cauza efectelor CBAM asupra costului fertilizanților, fermierii din România au obținut producții cu aproximativ 20% mai mici decât anul trecut. Mulți sunt deja decapitalizați și supraîndatorați, ca urmare a creșterii puternice a costurilor de producție și a investițiilor necesare pentru adaptarea la cerințele de mediu.
Vă rugăm să nu introduceți noi instrumente sau taxe care reduc și mai mult veniturile fermierilor și îi împing să renunțe la ferme, în favoarea fondurilor de investiții. De cele mai multe ori, compensațiile acordate parțial și după multe luni ajung prea târziu pentru a mai putea evita aceste pierderi.
Avem nevoie de măsuri pentru menținerea art 27a, respectiv, suspendarea CBAM, dacă prețul fertilizanților depășește cu peste 22% media ultimilor 5 ani, conform propunerii Letoniei și cel puțin să nu mai crească nivelul taxei CBAM pentru anii următori.
Matei TITIANU – Președinte LAPAR: Doamnă Werner, înțelegem că Agricultura trebuie modernizată prin inovare. Problema este că, Cadrul european de competitivitate, nu alocă un buget minim pentru agricultură, în timp ce Cadrul financiar multianual se află în prezent în curs de negociere și se propun tăieri masive ale bugetului pentru 2028-2034.
Cum garantați că Agricultura europeană nu va deveni vulnerabilă la importurile din Mercosur și la acordurile de liber schimb, dacă nu beneficiază ACUM de investiții coerente în inovare și decarbonizare?
În același timp, datele oficiale arată că România are aproximativ 11.500 de urși, depășind de aproape TREI ORI nivelul optim al populației pentru cei 70.000 km² de habitat adecvat din România (care poate susține aproximativ 4.000 de exemplare).
În ultimii 5 ani, în România au avut loc 14 decese și peste 150 oameni au fost mutilați. Doar în ultimii 2 ani au fost ucise 1.806 de animale domestice, printre care cai, bovine, oi, capre și porci și au fost date peste 30.000 de apeluri de urgență care au semnalat prezența urșilor sau atacuri ale acestora. Costurile economice asociate și, mai presus de toate, impactul asupra siguranței publice depășesc cu mult amploarea pagubelor provocate de lupi la nivel european, care au condus la modificarea regimului lor de protecție.
România și Slovacia solicită aplicarea unei abordări similare în cazul urșilor bruni din acele state membre care au atins și menținut pe termen lung o stare de conservare favorabilă. Acest lucru are scopul de a asigura menținerea unui nivel rezonabil și echilibrat al riscului social și economic. Fiți o comisie mai curajoasă, modificați legislația și dați-ne voie să ne apărăm populația, familiile și animalele domestice de atacurile carnivorelor mari.
COPA-COGECA rămâne platforma prin care agricultura europeană vorbește cu o singură voce. Alianța pentru Agricultură și Cooperare va continua să susțină, ferm, interesele fermierilor români în această construcție. ”
