Am intenţionat să înfiinţăm o asociaţie pentru tinerii fermieri, dar problemele ne depăşesc. Suntem confuzi şi pesimişti din cauza măsurilor care se iau, ne scrie Gheorghe Tenie, tânăr fermier, la secţiunea Vocea Fermierului, adresând următorul memoriu autorităţilor competente din agricultura românească.
“Prin prezentul memoriu dorim să vă aducem la cunoştinţă problemele cu care se confrunta fermierii.
1. Fonduri europene
În această privinţă aş dori să punctăm fiecare problemă care trebuie rezolvată.
a) Elaborarea şi publicarea ghidurilor pentru fiecare măsura în parte să fie făcută cu cel puţin 30 de zile înainte de lansarea sesiunii de depunere de proiecte.
Motive: Dacă se doreşte accesarea şi absorbţia fondurilor europene, de ce au un termen limită de depunere a dosarelor într-o sesiune? De ce nu se continuă depunerea dosarelor până la epuizarea sumei alocate? Un exemplu interesant este măsura 121 a cărei sesiune s-a tot prelungit, dar nimeni nu a ştiut că se va prelungi deoarece pe site-ul apdrp.ro anunţul prelungirii s-a făcut cu 2-3 zile înaintea expirării termenului limită de depunere prevăzut anterior. Cum să facem proiecte dacă nu avem posibilitatea să obţinem avizele şi autorizaţiilor la timp? Cum să ne facem un plan de afaceri dacă totul este incert? Totul se face pe ascuns, fără transparenţă.
Un proiect necesită o perioadă de timp pentru întocmire, necesită avize, autorizaţii, memorii, obţinerea unor oferte, elaborarea unui proiect tehnic. Termenul de o lună nu este suficient pentru realizarea unui proiect.
b) Cerem responsabilizarea APDRP cu precizarea unor termene scurte de maxim 3 luni pentru evaluarea eligibilităţii unui proiect şi după declararea eligibilităţii precizarea unui termen limită pentru încheierea contractului de finanţare. Respectarea acestor termene trebuie condiţionată prin măsuri coercitive care au menirea să tragă la răspundere vinovaţii.
Exemplu: Proiectele depuse în sesiunea din iunie 2012 sunt declarate eligibile abia în martie 2013. Anul agricol începe şi tinerii instalaţi nu ştiu în ce situaţie sunt, au de făcut mărirea numărului de UDE prin investiţi. Banii de la proiecte vor veni cel mai probabil prin luna iunie când se recoltează. Când au nevoie tinerii de bani, la recoltare sau la începutul anului agricol? Cu ce să facă tinerii fermieri investiţiile? Sperăm ca Ministerul Agriculturii să fie conştient de necesităţile fermierilor, deoarece agricultura se face la timpul potrivit, nu când vine vara. Domnilor: semănaţi vânt, culegeţi furtuna. Dacă nu semănăm nimic, nu culegem nimic. Adio creştere economică!
c) Să se mărească sumele alocate pentru fiecare măsura unde sunt mai multe proiecte eligibile decât suma alocata.
Tinerilor fermieri instalaţi prin încercarea de a accesa Măsura 112 ale căror proiecte nu au fost finanţate, deşi sunt declaraţi eligibili, deoarece banii alocaţi nu au ajuns şi la ei, să li se finanţeze şi lor proiectele sau măcar să li se dea posibilitatea să depună din nou proiectele în sesiunea următoare. Nu este corect faţă de nişte oameni care au muncit, au făcut investiţii, au alergat după documente, au făcut cheltuieli aproximativ de 1000 euro pentru accesarea acestei măsuri să fie compromise pentru totdeauna. Vă pot da un exemplu evident: În sesiunea iunie 2012 au fost depuse peste 6500 de proiecte din care 6406 proiecte sunt declarate eligibile. Din aceste 6406 proiecte eligibile numai 3672 sunt finanţabile. Vă rugăm să ne spuneţi în ce situaţie se afla ceilalţi 2743 de tineri fermieri instalaţi pentru prima dată în agricultură, ale căror proiecte au fost declarate eligibile, dar care nu mai ai nici o şansă să facă agricultură. Agricultura se face cu bani. Cum poate face un tânăr agricultura când porneşte cu mai nimic? Dacă România are vreun interes să fiscalizeze agricultura, aceasta este cea mai bună şansă.
d) Solicitam continuarea măsurii 112 şi în următorul PAC 2014-2020, deoarece este singura măsură unde banii au fost absorbiţi integral, ba chiar cererea a fost mai mare. Să se mai spună ca românii nu doresc să acceseze fonduri. România nu doreşte să acceseze fondurile europene, din acest motiv nu măreşte sumele alocate măsurilor unde valoarea proiectelor depuse este mai mare decât fondul alocat fiecărei măsuri.
2. O altă problemă stringentă pentru fermieri este subvenţia
Subvenţia de 170 euro promisă în campanie electorală unde este? Când vine? De ce niciodată nu va respectaţi promisiunile făcute? De ce primim o subvenţie tot mai mică şi tot mai târziu? Primim cumva o subvenţie mai mică deoarece europarlamentarii care ne reprezintă la Uniunea Europeană nu au ştiut că suprafaţa agricolă a României este de 9 milioane ha şi nu de 8,5 milioane ha cum au declarat? Până când vom mai suporta incompetenţa şi iresponsabilitatea celor care ne reprezintă?
De ce nu primim subvenţia la sfârşitul anului pentru anul în curs? Subvenţia la motorină mai există sau aţi uitat să înştiinţaţi Uniunea Europeană despre ea şi nu se mai acordă?
3. Impozite şi taxe
Domnilor guvernanţi, sunteţi minţi luminate şi de accea dorim că împreună să realizăm impozitarea fermierilor în mod echitabil pentru toate categoriile.
Domnule Ministru, aţi modificat prin Ordonanţa de Guvern Codul Fiscal şi astfel aţi impozitat o categorie socială din mediul rural numită micii fermieri. Vă rugăm să ne spuneţi cum aţi ajuns la concluzia că se pot realiza veniturile minime stabilite în noul Cod Fiscal?
În acest sens aş dori să vă dau un exemplu de cât trebuie să plătească o firmă mare şi cât trebuie sa platesca un mic fermier: Sc Agromec Sa Corod este o societate care are în arenda teren, aproximativ 2200 ha pe care le cultivă cu cereale în fiecare an. Această firmă are un profit în anul 2011 de 64771 ron din care trebuie sa platesca 16 % impozit ceea ce înseamnă 10363 ron. Eu sunt o persoană fizica autorizată cu contabilitate în partida simplă şi care cultiv o suprafaţă de 8 ha pepeni în câmp neirigat deoarece nu am posibilitatea. Cota de venit la un hectar de legume în câmp este de 4000 ron. În total venitul minim stabilit de dumneavoastră ar fi de 32000 de lei. Menţionez că această sumă este imposibil de realizat la o cultură în câmp neirigata. Din această sumă trebuie să plătesc 16% impozit şi 5.5% sănătatea, ceea ce ar însemna 6880 ron. Vă rog să îmi spuneţi dacă vi se pare corect să plătesc aproape cât o mare firmă care are utilaje proprii, ingineri agronomi şi personal calificat pentru această activitate.
Chiar credeţi că se poate realiza acest venit de pe o cultură neirigată? Ce se întâmplă în situaţia în care nu plouă şi cultura este afectată 50 %??? Dacă vom avea un an la fel de secetos ca cel de anul trecut? De unde să plătim atâţia bani?
Cred sincer ca socotelile dumneavoastră privind venitul minim realizat sunt eronate şi vă rog să vă convingeţi şi să veniţi să lucraţi alături de noi 1 ha de pepeni în câmp şi să verificaţi teoria noastră. Vă pun la dispoziţie un hectar de teren din cele 8 pe care doresc să le cultiv anul acesta.
Dorim să ne daţi un exemplu de companie agricolă din România care a realizat anul trecut un asemenea venit în legumicultură.
Aţi stabilit nişte venituri minime imposibil de realizat şi prin aceasta credem că doriţi distrugerea micilor fermieri, cu toate ca mulţi au început să se fiscalizeze din proprie iniţiativă. Doriţi prin aplicarea acestor taxe vinderea terenurilor către străini şi lăsarea copiiior şi nepoţilor noştri pe drumuri” conchide Gheorghe Tenie.
Daţi Click pe link-ul de mai jos şi scrieţi povestea, problema sau opinia dumneavoastră!
Precizare: Comentariile sunt moderate şi ne asumăm corectarea şi rescrierea acestora fără a influenţa/modifica în vreun fel sensul cuvintelor sau expresiilor. Menţionăm că aceste comentarii reprezintă opinii personale şi nu reflectă în mod necesar poziţia portalului agroinfo.ro