Legea pajiştilor: Concesionări pe minim 10 ani şi închisoare pentru cei care folosesc subvenţiile în alte scopuri

Legea defineşte pajiştile, plantele furajere erbacee şi fâneţele astfel:
a) pajişte – suprafaţă agricolă de păşuni, fâneţe şi islazuri comunale consacrată producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee, însămânţate sau naturale, care nu fac parte din sistemul de rotaţie al culturilor din exploataţii de cel puţin 5 ani şi care sunt administrate de către agricultori pentru păşunatul animalelor şi producerea de furaje, cu respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu;

b) iarbă şi alte plante furajere erbacee - toate plantele erbacee care se găsesc în mod natural pe păşuni, fâneţe şi islazuri comunale sau sunt incluse în amestecurile specifice pentru însămânţări şi supraînsămânţări, din familiile de graminee şi de leguminoase utilizate ca furaje în hrana animalelor erbivore, pe baza cărora se calculează producţia, valoarea nutriţională a pajiştei şi capacitatea de păşunat;

c) fâneaţă – suprafaţă agricolă care, conform practicii agricole locale, este recunoscută ca fiind destinată recoltării de furaje pentru animale. Pajiştile pot avea în decursul aceluiaşi an utilizare mixtă, păşune, fân şi fân însilozat.

Potrivit  legii, vor fi supuse regimului de organizare, administrare şi exploatare toate categoriile de pajişti, din toate zonele, cu excepţia pajiştilor care urmează să fie împădurite, dacă împădurirea se realizează cu respectarea condiţiilor locale de mediu.

Toate pajiştile vor fi exploatate pe baza unor amenajamente pastorale obligatorii, făcute de Ministerul Agriculturii şi plătite de cei care folosesc pajiştile

Legea prevede că pajiştile comunale şi urbane vor fi folosite exclusiv pentru păşunat, fâneţe şi pentru cultivarea plantelor erbacee specific zonei, în vederea obţinerii de masă verde, fân sau seminţe, iar modul de folosire şi exploatare a pajiştilor va fi stabilit prin amenajamente pastorale sau silvo-pastorale întocmite, după caz, de Ministerul Agriculturii sau de Ministerul Mediului şi Pădurilor. Costurile pentru realizarea amenajamentului vor fi suportate de asociaţiile crescătorilor de animale care folosesc pajiştea prin contract.

Amenajamentul pajiştilor comunale şi urbane va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:
a) denumirea, suprafaţa, vecinii şi hotarele pajiştei;
b) actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum şi planul cadastral;
c) descrierea situaţiei geografice şi topografice a pajiştei;
d) descrierea solului şi a florei;
e) calitatea pajiştei;
f) determinarea părţilor din pajişte care sunt oprite de la păşunat;
g) modurile de folosire anterioară a pajiştei, numărul şi speciile de animale ce au păşunat în trecut;
h) capacitatea de păşunat a pajiştei;
i) delimitarea drumurilor şi a potecilor;
j) localizarea adăposturilor pentru animale şi îngrijitori;
k) parcelarea păşunatului pe secţiuni pentru diferite specii de animale;
l) lucrările de îngrijire şi îmbunătăţiri anuale ale pajiştilor;
m) culturile de plante de întreţinere ce urmează a se înfiinţa pe pajişte;
n) orice alte elemente necesare punerii în valoare şi exploatării raţionale a pajiştei.

Consiliile locale vor fi obligate să concesioneze păşunile comunale pe minim 10 ani

Legea mai prevede şi că, pe baza cererilor organizaţiilor şi asociaţiilor locale ale crescătorilor de animale legal constituite, consiliile locale vor fi obligate să scoată la licitaţie, până la data de 1 februarie a fiecărui an, concesionarea pajiştilor pentru o perioadă de minim 10 ani şi o încărcătură optimă de animale pe hectar de minim 0,3 UVM/ha. În cazul în care organizaţia sau asociaţia locală a crescătorilor de animale nu asigură o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha de pajişte, suprafaţa prevăzută în contractul de concesiune se diminuează proporţional cu efectivele deţinute, iar în comunele în care există o singură asociaţie locală de creştere a animalelor, aceasta va beneficia de dreptul de concesionare prin atribuire directă.

Crescătorii de animale care folosesc pajiştile vor avea obligaţia de a efectua  lucrările de întreţinere a acestora, iar aceste lucrări vor fi trecute în contractual de concesiune.

Pajiştile împădurite vor putea fi readuse în circuitul pastoral, la propunerea camerelor agricole zonale şi cu aprobarea camerelor agricole judeţene, pe baza unor studii de transformare şi a unor programe de îmbunătăţire şi exploatare a acestora, întocmite de unităţile de specialitate autorizate, sau prin realocarea unor suprafeţe echivalente de pajişti, dar recoltarea masei lemnoase de pe aceste terenuri se va face numai cu respectarea normelor tehnice silvice de exploatare.

Legea mai include prevederi referitoare şi la modul de înstrăinare a pajiştilor şi la utilizarea banilor din aministrarea acestora. Normele de aplicare a legii şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească utilizatorii de pajişti care vor încheia contracte de concesiune vor fi stabilite prin ordin al ministrului Agriculturii în maxim 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, adică de la data publicării în Monitorul Oficial.

Închisoare până la doi ani pentru utilizarea în alte scopuri a subvenţiilor acordate pentru întreţinerea pajiştilor şi amenzi mici pentru cei care cei care dau în folosinţă pajiştile unor persoane neîndreptăţite

Schimbarea destinaţiei suprafeţei de pajişte în alte categorii de folosinţă fără aprobările legale în vigoare, utilizarea în alte scopuri a subvenţiilor acordate pentru lucrări privind îmbunătăţirea şi întreţinerea pajiştilor şi exploatarea lemnului de pe pajiştile împădurite fără obţinerea studiilor de transformare vo rfi considerate infracţiuni şi vor fi pedepsite cu închisoare de la două luni la 2 ani.

Păşunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajişti în afara perioadei stabilite pentru păşunat, împiedicarea sau întârzierea lucrărilor prevăzute în amenajamentele pastorale şi planurile de exploatare, introducerea pe pajişti a altor specii de animale decât cele stabilite prin amenajamentele pastorale, neîndeplinirea de către deţinătorii sau utilizatorii de pajişti a obligaţiilor prevăzute în contract, circulaţia pe pajişti cu orice mijloace de transport, inclusiv cu atelaje (căruţe), care cauzează deteriorarea acestora, introducerea animalelor pe pajişti fără a deţine contract şi darea în folosinţă a pajiştei, fie pentru păşunat, fie pentru obţinerea de producţii de culturi furajere, persoanelor care nu sunt îndreptăţite vor fi considerate contravenţii şi vor fi sancţionate cu amenzi între 250 şi 1.500 lei.

400.000 ha de păşuni au “dispărut” în ultimii doi ani

În România, pajiştile ocupă  o suprafaţă de 3,4 milioane ha, iar fâneţele - 1,5 milioane ha, reprezentând 34% din suprafaţa agricolă a ţării, ceea ce situează ţara noastră, după această dimensiune, pe locul cinci în Europa. 97% din suprafeţele cu păşuni şi fâneţe din România sunt în domeniul privat şi doar 3% în domeniul public, se arată în expunerea de motive a Legii pajiştilor.

Datele provizorii ale ultimului Recensământ General Agricol realizat anul trecut arată, însă, că România avea, în 2010, aproape 4,5 milioane ha cu păşuni şi fâneţe. “Am constatat că, în ultima perioadă, în ultimii ani, din 2007, aproximativ 400 de mii de hectare de păşuni au fost supuse presiunii - pe de o parte a valului imobiliar, pe de altă parte a cultivării lor cu producţie vegetală”, a spus deputatul Marian Avram în şedinţa Camerei Deputaţilor din 12 octombrie 2011, în care a fost dezbătut proiectul de lege.