Care este situaţia actuală a oieritului românesc, ce decizii au afectat crescătorii de ovine şi cu ce propuneri vin aceştia pentru un viitor mai bun al sectorului? Răspunsurile vin de la reprezentanţii Federaţiei Oierilor de Munte din România (FOM) într-o scrisoare deschisă trimisă ministrului agriculturii, Achim Irimescu.
În primul rând, oierii supun spre analiză aspecte importante precum situaţia şetelului de ovine la nivel naţional.
“I. -. Situaţia şeptelului pe categori de fermieri.
- 5 - 5,5mil. ovine fermieri profesionişti
- 0,9-1mil. ovine fermieri din vegetal
- 1,8-2mil. ovine fermieri cu activitate part- time
- Aprox.2mil. ovine primari, consilieri locali şi alte rubedenii
- Diferenţa de şeptel - “fermieri”, “băieţi deştepţii”, “gulere albe”, “specia ciobani politici”.
- 0,8 mil. ovine gospodăriile populaţiei între 0-50 ovine. În anul 2005 la gospodăriile populaţiei erau în efectiv de 2 mil. ovine.(...)
Situaţia actuală generată de o legislaţie perfidă (Legea pajistilor, Legea silviculturii, Legea vânătorilor şi a fondului cinegetic, măsuri aberante de mediu şi climă, ecocondiţionalitate, parcuri şi rezervaţii naturale, site-ul Natura 2000, ordinele şi hotărârile ANSVSA etc.) a creat apariţia speciei ciobanilor politici – beneficiari ai subvenţiilor pe păşuni. În zona montană, lipsa profitului, infrastructura inexistentă în anumite locuri, lipsa personalului din cauza condiţiilor grele de muncă, inexistenţa unor strategiii pentru cointeresarea tinerilor (câţi tineri au accesat măsura 112 şi profesează meserria de oier?), îmbătrânirea populaţiei rurale, va face ca după anul 2020 numărul oilor în România să fie sub 4 mil. de capete. În momentul de faţă beneficiari ai subvenţiilor pe păşuni sunt în jur de 18-20% din oierii profesionisti!!!!”
Problemele sectorului sunt multe...
Petru Eugen Gonţea, preşedintele FOM consideră că în anul 2016, indicat ar fi ca sprijinul cuplat de producţie în sectorul ovine-caprine să nu fie condiţionat de genetică din următoarele motive:
“- Agenţia Naţională de Zootehnie nu are pregătite programe de ameliorare pentru secţiunile lapte şi carne de oaie, iar programul existent pentru îmbunătăţirea “cojocului de lână”, care s-a practicat până în momentul de faţă nu ţine pasul cu cerinţa de piaţă, este anacronic şi neelocvent pentru genetică.
- Lipsa personalului calificat în meseria de bonitor controlor în toate judeţele;
- Lipsa de fonduri pentru dotări şi logistica necesară desfăşurării activităţii la nivel de asociaţii pe judeţe;
- Hrănirea corespunzătoare a ovinelor, mai ales în zona montană;
- În toată Europa procentul efectivelor cuprinse pe programe de genetică nu depăşeşte 8-10 %, a se vedea efortul bugetar pe care trebuie să îl susţină statul în cazul susţinerii financiare a 3,5mil ovine în program de genetică (acest efectiv nu va putea fi cuprins în genetică şi dacă va fi făcut numai din pix, a se vedea efectivele cuprinse în COP şi RG timp de 25 ani şi evoluţiile calitative. Această activitate la rasa Merinos a dus la îngroşarea firului de lână ajungând de râsul Europei).
- În toată Europa obietivul principal şi primordial este performanţa ceea ce implică regândirea Registrului Genealogic şi înlocuirea lui cu Cartea de Rasă, care să cuprindă şi secţiunea Performanta proprie (pp).
- Aproximativ 60-70% din efectivele de ovine practică transhumanţa mică sau mare în perioadele critice ale COP (monta. măsurători etc.)”
FOM propune:
- corectarea legilaţiei privind acordarea subvenţiei pe păşuni numai utilizatorilor adevăraţi deţinători de animale;
- excluderea de la plata pe suprafaţă a celor care închiriază sau concesionează animale pentru păşunat;
- modificarea încărcăturii pe suprafaţă de la 0,3 UVM la minim 0,5;
- atribuirea de păşuni şi fâneţe în concordanţă cu efectivul deţinut şi programat pentru fiecare oier pentru a se evita fenomenul de haiducie pe care legislativul i-a obligat să îl practice;
- revizuirea şi anularea contractelor de arendă şi concesiune de la Agenţia Domeniilor Statului la persoanele care nu deţin animale.
Recomandări pe termen lung
Iar pentru viitor, Federaţia vine cu recomandări precum:
“- Elaborarea de către ANZ a programelor de ameliorare pentru lapte şi carne de oaie.
- Înlocuirea RG cu Cartea de Rasă care să cuprindă şi secţiunea performanţă proprie (PP).
- Fermierilor care se înscriu în formula genetică cu respectarea corectă a procedurilor, propun dublarea sumei pe cap de ovină faţă de suma atribuită în momentul de faţă.
- Fermierii care nu se înscriu în formula genetică propun să boniteze berbecii, iar fiecărui berbec bonitat să i se atribuie un efectiv de 30 max.40 ovine/cap berbec.
- Numărul fermelor beneficiare ale sprijinului cuplat zootehnic să fie condiţionat de eliberarea unei adeverinţe de către asociaţie la campania de montă prin care se atestă că berbecii corespund şi se evită incestul şi cosangvinizarea turmei, iar adeverinţa se va depune la APIA care va fi generatoare de SCZ pentru ovine.”