Apicultorii fac controale incognito prin magazine după „miere falsă”

„La nivelul Federaţiei noastre s-a decis ca echipe de câte trei oameni să meargă în magazine mai mici, mai mari, dar şi în supermarketuri, să cumpere miere pe care s-o trimitem la laborator spre analiză şi, cu rezultatele laboratorului, să sesizăm Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului”, spune Viorel Iosif, secretarul Federaţiei Asociaţiilor Apicole din România (ROMAPIS).

O altă iniţiativă de acest fel a ROMAPIS a făcut ocolul forumurilor care se ocupă de miere. Aceştia susţin că procesatorii de miere, cei care ambalează şi comercializează mierea, ar recunoaşte cu nonşalanţă, în mediile apropiate, că au pus glucoză în miere, pentru că altfel ar fi în pierdere. Pentru că „mierea 100% naturală costă mult şi se vinde greu”, spun negustorii.

Păcăleală?
Precizarea vine din partea oficialilor: „deşi este foarte dificil să sesizezi care este mierea falsă direct la negustor, sunt câteva semne care trebuie avute în vedere. Printre acestea, trebuie spus că, însăşi mierea lichidă poate ascunde o  mare păcăleală”.
Păcăleala constă în faptul că unii încălzesc mierea împreună cu suplimentul nenatural la o temperatură mai mare de 44 de grade. „Asta nu e bine, pentru că la 44 de grade şi încă şi mai devreme mierea îşi pierde mai toate calităţile care o fac valoroasă. De aceea, mierea critalizată prezintă o mai mare credibilitate”, spune Viorel Iosif.

Însă atenţie! Mierea cristalizată nu trebuie confundată cu aşa zisa miere zaharisită. „Mierea cristalizată este densă ca un şerbet şi îşi păstrează toate calităţile naturale”, afirmă Viorel Iosif. Există sortimente de miere care se cristalizează şi fără să fie mare ger. În schimb, dacă se zahariseşte, mierea este aproape sigur impură.

Apicultorii îşi apără blazonul
Exportul de miere românească însumează multe milioane de euro anual şi acesta este unul dintre motivele pentru care apicultorii veritabili sunt cei mai interesaţi să-şi apere blazonul, inclusiv în asociaţii regionale, al căror număr depăşeşte câteva zeci. Iosif Viorel este el însuşi unul dintre organizatorii celei mai noi, respectiv Asociaţia Apicultorilor Valea Prahovei.

Pe piaţă, mierea naturală se vinde la preţuri care depind de provenienţa polenului. La târgurile de miere kilogramul de miere de salcâm poate costa cel puţin 16 -17 lei, cea de tei şi polifloră - 13 lei kilogramul. Mierea de păpădie ajunge 20 de lei pe kilogram, fiindcă este mai greu de obţinut, iar mierea de rapiţă poate ajunge la 18 lei kilogramul.