România avea înregistrate la nivel naţional 4.124 de produse alimentare tradiţionale, la finele lunii iunie 2012, cu peste 270 mai multe decât erau înregistrate la sfârşitul anului 2011. Dintre acestea, doar unul este recunoscut şi protejat la nivelul Uniunii Europene, iar alte două aşteaptă recunoaşterea comunitară.
Potrivit datelor centralizate de direcţia de specialitate din Ministerul Agriculturii, citate de Agerpres, numărul produse înscrise în registrul de atestare a produselor tradiţionale a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui an.
Dintre produsele înregistrate ca tradiţionale până la jumătatea acestui an, 1.474 de produse sunt din lapte şi produse lactate, iar 1.441 sunt din carne şi produse din carne.
De asemenea, 715 sunt produse de morărit şi panificaţie, 270 - băuturi alcoolice, 172 - conserve legume-fructe, 30 - peşte şi produse din peşte, 20 - miere, 6 - grăsimi vegetale, iar 26 - altele.
Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei aşteaptă recunoaşterea europeană
În ciuda diversităţii produse alimentare tradiţionale înregistrate la Ministerul Agriculturii, un singur produs românesc este, deocamdată, recunoscut şi protejat la nivel comunitar, respectiv Magiunul de prune de Topoloveni - fabricat de Sonimpex Serv Com SRL.
Reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii au declarat însă că, la ora actuală, alte două produse româneşti - Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei - au depus documentaţie la minister pentru obţinerea protecţiei comunitare.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, citate de Agerpres, alte nouă produse alimentare româneşti ar putea dobândi protecţie comunitară: brânza telemea de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Sibiu, lapte gros de Mărginimea Sibiului, sloi de oaie de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Covurlui (Galaţi), brânza de burduf din Bran (Braşov), telemea tradiţională de Ibăneşti (Mureş), Brânză de Gulianca (Brăila) şi Virşli de Brad (Hunedoara).