Credincioşii români ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc miercuri Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, profetul care a descoperit cel dintâi lumii că Iisus este Mesia trimis de Dumnezeu şi care l-a botezat pe acesta în râul Iordan.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezatorul este o sărbătoare cu semnificaţie eshatologică, precum este şi Schimbarea la Faţă a Domnului şi Adormirea Maicii Domnului. Prin Schimbarea la Faţă ni se descoperă chipul pe care îl va avea omul unit cu Hristos - chip de slavă, prin Adormirea Maicii Domnului se spune că cel care L-a purtat pe Hristos se mută de la stricăciune la nestricăciune, în vreme ce prin această sărbătoare ni se arată că toţi cei care nu au fost străini de pocăinţa vestită de Sfântul Ioan Botezatorul vor ajunge în rai.
Sfântul Ioan Botezatorul
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminţiei lui Aaron. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus. Naşterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.
Tradiţii şi obiceiuri
În ziua de 29 august, când prăznuim Tăierea capului Sfântului Ioan Botezatorul, există credinţa în popor că nu trebuie să se folosească cuţitul, totul se rupea cu mâna. În popor se vorbea şi de începerea unui post, numit "de la cruce pana la cruce", un post care ţinea până pe 14 septembrie (Înălţarea Sfintei Cruci), neconsemnat în calendarul creştin, care avea rolul de a-i curăţi pe cei care au săvârşit omoruri sau alte păcate grave.
Tot în popor era întâlnită şi interdicţia de a tăia şi mânca fructe şi legume cu forma rotundă, de exemplu pepenele nu era consumat în această zi. Subliniez că aceste obiceiuri nu au legatură cu Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, deci, nu trebuie respectate.
sursa: crestinortodox.ro