Pluguşorul, un colind agrar
Pluguşorul este un obicei general, practicat de români cu prilejul Anului Nou. Obicei agrar, cu adânci rădăcini în spiritualitatea românească, plugusorul este o colinda; o colindă agrară declamată, cu elemente teatrale, având ca subiect munca depusă pentru obţinerea pâinii.
Plugul, ornat cu hârtie colorată, panglici, şervete, flori, pe care se punea, eventual şi un brad, era o prezenta nelipsita în cadrul acestei colinde. Acum este, mai mult, o prezenţă simbolică, în cadrul uraturilor care li se adresează oficialităţilor.
Plugusorul se recita din casă-n casă în Ajunul Anului nou, seara, sau până în dimineaţa Anului Nou. Era practicat de copii sau adolescenţi, ca şi acum. Dar se spune că, mai demult, îl practicau numai bărbaţii în puterea vârstei. Izolat (în judeţele Botoşani şi Galaţi) este consemnată şi prezenta femeilor în ceaţă. În general, se practică în cete mici, de 2-3 inşi. Mai demult, se ura şi în cete mai mari, care îşi alegeau un vătaf. Recitarea textului este însoţită de sunetul clopoţeilor, al buhaiului şi de pocnetul bicelor. În scenariile mai complexe ale obiceiului apar şi instrumente muzicale (fluier, cimpoi, tobă, cobza, vioară), dar şi pocnitori şi puşcoace, care amplifică atmosfera zgomotoasă în care se desfăşoară obiceiul. Unii cercetători leagă obiceiul de începutul primăverii, când se sărbătorea, mai demult, Anul Nou. Odată cu stabilirea datei acestuia la 1 ianuarie, se presupune că a migrat şi obiceiul. Ca răsplată, colindătorilor li se dădeau colaci, fructe, bani, cârnaţi, pentru care se mulţumea.
În prezent, pluguşorul este mult utilizat pentru felicitarea autorităţilor şi intens mediatizat, ca şi majoritatea obiceiurilor de iarnă. Pe la case, în sate şi la oraşe, se practica în cete mici, de copii, până în dimineaţa Anului Nou. În unele locuri se mai practica Plugul cel mare, cu plug tras de boi sau purtat de flăcăi. Dar în Moldova, Muntenia şi Nordul Dobrogei acesta a fost înlocuit de buhai.
În dimineaţa Anului Nou, ca o continuare a Pluguşorului, copiii umblă cu semănatul. Ei arunca seminţe de grâu, porumb sau orez prin case şi peste oameni. Rostesc o urare scurta prin Bucovina ("Sănătate! Anul Nou!"), primind în schimb bani, fructe, nuci, colaci. Mai recent însă s-a generalizat formula de la Sorcovă, prezentă, iniţial, în centrul Moldovei: "Să trăiţi/Sa-nfloriti/ca merii, / ca perii, / În mijlocul verii, / că toamna cea bogată / De toate-ndestulată!". Sursa: crestinortodox.ro
Citeste si:
Alte articole in aceasta categorie
Șeful ANSVSA: Noi piețe de export Maroc, Algeria, Kenya!
Târg de Sfinții Mihail și Gavril în curtea MADR
Mesaj APIA ACUM pentru fermieri, crescători animale!
Proiect finanțat de GAL: Film în sat!
Târg 100% românesc! Micii și marii crescători de păsări în curtea MADR!
Premiile pentru inovare VINITECH SIFEL. Lista premiilor 2024
„Ziua Produselor Agroalimentare Românești” - celebrată între 10-12 octombrie în curtea MADR
Un manifest al fermierilor pentru strategii naționale privind managementul riscurilor în agricultură
Coborâtul oilor ținut astăzi fără oi!
Primul Festival European al Bivolului se ține în Maramureș!
Stirile zilei
- 09:36 -
Nu renunță la ciobănie deși are facultate și e scriitor: A fi cioban e ca și cum ai fi un Guvern întreg!
AgroInfo - 06:49 -
Ordonanță de Urgență: Noi reguli micii fermieri, crescători animale! Calcul norma de venit!
AgroInfo - 06:21 -
Subvenție APIA de 100 euro/vacă la plată din 2 decembrie!
AgroInfo - 18:53 -
Călin Georgescu, susținut de unul dintre cei mai bogați fermieri români!
AgroInfo - 18:26 -
Ajutor direct în contul fermierilor, s-a aprobat!
AgroInfo
Video
Bancul zilei
Înfiinţat în urmă cu peste două decenii, odată cu lansarea unei reviste de specialitate, FMG Ferma Media Grup este primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti.
Brandurile grupului, din print sau digital, s-au impus în timp prin varietate, profesionalism și calitate, devenind Alegerea naturală a fermierilor. Din 1998.
