''Deja am pornit anul trecut, avem date clare anul acesta, unu - că s-a tăiat ilegal mai puţin în anul 2010 faţă de 2009, dar asta nu ne încălzeşte, pentru că trebuie să fim mult mai fermi, doi - că am modificat legislaţia în ceea ce priveşte contravenţiile silvice. Dar eu zic că mai trebuie să modificăm în ceea ce priveşte infracţiunile penale. Şi este prea blândă legislaţia'', a arătat Borbely, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş.
'Campania de primire a cererilor de sprijin pentru suprafaţă are ca noutate în acest an faptul că cererile se pot primi în sistem informatic. Practic, fiecare fermier poate să îşi depună cererea la APIA de acasă, de la propriul calculator, de unde poate avea acces la toată baza de date APIA şi îşi poate desena singur parcela', a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, directorul APIA Giurgiu, Carmen Miron.
De asemenea, Faur va prezenta şi detaliile campaniei de primire a cererilor de sprijin pe unitatea de suprafaţă SAPS 2011.
APIA funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, având 42 de centre judeţene şi 210 centre locale. Începând cu 1 ianuarie 2007, APIA derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanţate din FEGA, subvenţiile se acordă sub forma de plăţi directe la hectar gestionate de Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi în cadrul măsurilor de piaţa pentru implementarea mecanismelor comerciale conform Politicii Agricole Comune (PAC).
'Sistemul de irigaţii este, cu contribuţia mai multor factori, una din cele mai mari catastrofe ale României. Nu am reuşit să aşezăm sectorul pe un făgaş de normalitate. În 2010, nu am găsit niciun demers către UE pentru susţinerea domeniului. Lucrăm acum la un pachet de măsuri pentru a-l promova la UE pentru a ni se accepta relaţionarea directă cu Mediul şi s-ar putea să reuşim să cuprindem un pachet de măsuri care să fie susţinut financiar', a declarat joi, la Tulcea, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, răspunzând astfel nemulţumirilor unor fermieri privind lipsa subvenţiilor pentru sistemul de irigaţii.
'Eu am adus în discuţie că ar trebui să intre în verificări şi la supermarketuri, pe chestiunea aceasta de înţelegeri, de monopol, privind preţurile finale ale alimentelor. Eu am sesizat, s-a discutat puţin, dar nu cu o planificare, încă. Sigur că este o sesizare către dânşii pe care noi nu le-o putem dicta. Consiliul Concurenţei nu este subordonat Guvernului.
'Nu este vorba despre o naţionalizare sau expropriere, despre luarea pământurilor proprietarilor, ci despre o problemă ce priveşte lucrarea terenurilor rămase în pârloagă de ani de zile, mai ales din zonele colinare şi cele precolinare. În judeţul Timiş sunt peste 100.000 de hectare de terenuri agricole necultivate, iar în ţară, circa trei milioane de hectare. Aceste pământuri le aparţin unor proprietari în vârstă, care nu le mai pot lucra şi care nu au bani să-şi cumpere utilajele necesare. Ei rămân, în continuare, proprietarii respectivelor suprafeţe şi, eventual, vor primi anumite cote (în bani sau produse, n.r.) după recoltare', a declarat Lelescu.
'47% dintre fermele din România deţin suprafeţe pentru cultivare de sub 100 ha, iar 58% dintre fermierii români au vârsta de minimum 60 de ani. Mulţi fermieri de la noi sunt stimulaţi să practice o agricultură de subzistenţă', a afirmat Toncea, după ce Marinel Burduja, prim-vicepreşedintele Raiffeisen Bank, a menţionat că una dintre condiţiile de creditare a unui fermier român este ca acesta să deţină o suprafaţă cultivabilă de minim 100 de hectare.
'În primul rând este vorba de mentalitate. Aceasta a rămas ca în 2004, când problemele se rezolvau altfel. Acum există o legislaţie', a mai spus Rădulescu.
Potrivit acestuia, o altă problemă este cu firmele de consultanţă în ceea ce priveşte fondurile europene. El a dat ca exemplu un proiect care ar avea nevoie de 400.000 de euro, dar firma de consultanţă spune că este nevoie peste un milion de euro pentru că îşi ia comision mai mare, iar un astfel de proiect este mult mai greu să primească fondurile.
'O altă mare problemă o reprezintă fiscalitatea la nivel de fermă', a mai afirmat Rădulescu.
Conform vicepreşedintelui Senatului, Ioan Chelaru(PSD), importanţa tematicii a atras interesul tuturor membrilor Biroului Permanent şi au existat discuţii cu privire la modalitatea de desfăşurare a evenimentului, organizarea unui simpozion, a unei şedinţe speciale a Senatului sau o moţiune simplă împotriva ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără.
Evenimentul, organizat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), împreună cu Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Secretariatul General al CCG şi în colaborare cu Forum Invest Bucureşti şi cu Federaţia Camerelor de Comerţ ale CCG, este primul de această anvergură în Europa Centrală şi de Sud-Est, se arată într-un comunicat al MAE remis AGERPRES. Iniţiativa aparţine secretarului general al Consiliului de Cooperare al Golfului, Abdulrahman H. Al-Attiyah.