România vrea să păstreze SAPS până în 2020, inclusiv

Potrivit unui comunicat al ministerului cu privire la consultările programate cu fermierii, la discuţii au participat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, secretarii de stat din minister Daniel Botănoiu şi Peter Tamas Nagy, directorul general al APIA, dar şi directori din cadrul direcţiilor de specialitate ale MADR.
Aceştia au prezentat mai multe propuneri, care se află în prezent în dezbatere publică cu asociaţiile fermierilor.

În ceea ce priveşte 'Plata directă pe suprafaţă' (SAPS), din FEGA, propunerea României este de a o menţine, până în anul 2020 inclusiv. Totodată, trebuie definită noţiunea de 'Fermier activ', stabilind deciziile privind excluderea de la plăţi directe a unor anumite tipuri de beneficiari.
În acest sens, s-a discutat dacă România întocmeşte o lista neagră a entităţilor excluse de la plăţile directe, suplimentar faţă de lista neagră a Uniunii Europene care este obligatorie.

Plată redistributivă pentru primele 30 de hectare
O altă propunere a MADR vizează 'Plata redistributivă' (din FEGA) care reprezintă o plată facultativă, posibil de acordat pentru primele 30 de hectare, indiferent de mărimea exploataţiei. România propune ca, în cazul primelor 30 de hectare, să se plătească 5 euro/hectar pentru primele 5 hectare şi circa 45 euro/ha pentru restul de 25 de hectare.
Ministerul de resort consideră că aplicarea plăţii redistributive pe două nivele şi cuantumurile stabilite vor ajuta la comasarea terenurilor, contribuind la constituirea de ferme de peste 5 hectare, fără, însă, a determina fărâmiţarea exploataţiilor de mărime medie şi mare, viabile economic, prin ieşirea unor terenuri de sub arendă.

Transfer de la Pilonul I la Pilonul II, în anii 2015, 2016 şi 2017
Cu privire la 'Transferul între piloni' - facultativ, de la Pilonul I plăţi directe la Pilonul II dezvoltare rurală, fie invers, MADR propune realizarea acestui transfer de la Pilonul I - plăţi directe - la Pilonul II - dezvoltare rurală, în anii 2015, 2016 şi 2017, pentru a susţine schema pentru micii fermieri din PNDR, care prevede acordarea a 120% din nivelul plăţilor directe fermierilor care îşi încetează activitatea agricolă.
În privinţa 'Reducerii plăţilor' (plafonării), aceasta nu se va aplica, deoarece România propune acordarea plăţii redistributive în cuantum de peste 5% din plafoanele naţionale anuale FEGA, aspect agreat de MADR cu Asociaţiile fermierilor la finalul anului 2013.
“O altă propunere discutată a vizat 'Înverzirea'. Pentru a primi plata pentru înverzire (din FEGA), care reprezintă 30% din plafonul naţional anual, beneficiarii trebuie să respecte anumite condiţii: diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente şi prezenţa zonelor de interes ecologic pe suprafaţa agricolă. În acest sens, este necesară notificarea listei zonelor de interes ecologic (ZIE) pe suprafaţa agricolă”, se arată în comunicatul citat.
Consultările cu privire la plăţile directe (Pilonul I) au avut loc în contextul în care, potrivit noii Politici Agricole Comune aferente perioadei 2015-2020, statele membre au obligaţia să notifice Comisiei Europene, până la 1 august 2014, opţiunile lor legate de aplicarea acestor plăţi.