România poate să interzică sau să aprobe cultivarea de OMG

Parlamentul European a aprobat, în 13 ianuarie 2015, o directivă care acordă ţărilor membre UE dreptul de a interzice culturile de organisme modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor, o soluţie de compromis criticată atât de ecologişti, cât şi de producătorii de OMG.

Guvernele europene și-au dat joi acordul pentru ca autorizarea sau interzicerea cultivării organismelor modificate genetic (OMG) să rămână la latitudinea fiecărui stat membru.

Douăsprezece state membre ale UE au lansat miercuri, 13 februarie a.c., un apel al ultimei şanse către Comisia Europeană pentru ca aceasta să renunţe la autorizarea cultivării porumbului modificat genetic TC-1507 pe teritoriul Uniunii Europene, relatează AFP.

Vicepreşedintele Ligii Producătorilor Agricoli, Marcel Cucu, a declarat recent că România pierde anual un miliard de euro prin interzicerea de către Uniunea Europeană a cultivării organismelor modificate genetic (OMG).

Statele membre ale Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă vineri la un compromis în privinţa revizuirii legislaţiei pentru a oferi posibilitatea ca ţările să fie cele care să decidă restricţionarea sau interzicerea cultivării pe teritoriul lor a organismelor modificate genetic (OMG) autorizate la nivel european, în principal în urma opoziţiei unor state precum Franţa, Germania sau Marea Britanie.

România va aproba culturile cu organisme modificate genetic (OMG), dacă legislaţia europeană va permite acest lucru, afirmă Ministrul Agriculturii, Stelian Fuia.

Programul Rabla pentru tractoare, lansat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și așteptat cu nerăbdare de fermieri, a devenit o nouă sursă de dezamăgire pentru aceștia.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) încheie la sfârșitul acestei săptămâni, pe 29 noiembrie, plata avansului pe hectar și pe cap animal la subvențiile aferente acestui an. De săptămâna viitoare, APIA demarează plata finală.

Creşterea subvenţiilor, dezvoltarea sistemului de irigaţii, accesul la finanţare şi modificarea legii arendei, reprezintă principalele solicitări ale fermierilor din ţara noastră, potrivit documentului Carta Albă a Agriculturii 2024 lansat ieri de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. Lucrarea prezintă evaluarea stării actuale a agriculturii şi identificarea principalelor provocări şi oportunităţi pentru următorii ani. 

Pe lângă plățile directe pe hectar, fermierii beneficiază și de sprijinul cuplat, subvenție europeană cu un cuantum destul de mare. Ce sumă încasează de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) un fermier care a bifat pe cererea unică și sprijinul cuplat pentru soia, PD-09 - Sprijin cuplat pentru venit soia.

Oficialii organizaţiilor reprezentative din sectorul agricol american spun că această măsură ar paraliza un lanţ al aprovizionării cu alimente care este puternic dependent de lucrătorii imigranţii care au intrat ilegal în SUA.

Fermierii din Polonia protestează din nou și au blocat iar un punct de frontieră cu Ucraina. Ei nu permit intrarea camioanelor cu produse agricole din țara vecină, nemulțumiți de prețurile mici cu care sunt importate acestea.

Ordonanța de Urgență nr. 128 din 7 noiembrie 2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și măsuri specifice pentru digitalizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative vine cu noi reglementări pentru micii fermieri, crescători de animale, aplicabile începînd din ianuarie 2025.

Prezența pe primul loc la alegerile prezidențiale i-a șocat pe mulți dintre românii care nici măcar nu au auzit foarte multe despre Călin Georgescu.

Uniunea Europeană a aprobat acordarea unui sprijin financiar de până la 42.000 de euro pentru fermierii afectați de dezastre naturale. Decizia permite utilizarea fondurilor necheltuite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru a oferi asistență de urgență în cazuri precum inundații, incendii sau alte evenimente climatice extreme.

Fermierii spun că e dificil accesul la capital în România şi vor credite pe termen lung, de 20 până la 40 de ani, pentru achiziţia de terenuri, considerând că aceasta este perioada necesară pentru amortizarea costurilor.