Tabără: UE va trebui să decidă anul acesta cu privire la utilizarea OMG

Devenită o mare putere agricolă datorită biotehnologiei, Brazilia îşi va mări suprafeţele cultivate cu plante transgenice, sporindu-şi astfel capacitatea de producţie.

64% din cei 210 (din totalul de 465) de parlamentari români chestionaţi în perioada mai-iunie 2011 în cadrul unui sondaj realizat de Centrul Pentru Politici Durabile Ecopolis au spus că nu sunt de acord ca în România să fie cultivate organisme modificate genetic (OMG), în timp ce doar 24% au declarat că susţin acest tip de culturi pe teritoriul ţării noastre.

Toate furajele care conţin material modificat genetic în curs de autorizare sau a cărui autorizare a expirat vor fi controlate prin aceleaşi metode de analiză, validate de Laboratorul de referinţă al Uniunii Europene, potrivit Regulamentului Comisiei Europene prin care sunt stabilite metodele de eşantionare şi analiză pentru controlul furajelor şi care a intrat în vigoare în 15 iulie a.c., informează un comunicat al Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE).

Proiectul, adoptat cu 548 de voturi pentru, 84 contra şi 31 abţineri, va merge la Consiliu

Fermierii români au solicitat Parlamentului European (PE) dreptul de a cultiva soia modificată genetic pentru obţinerea proteinei vegetale necesară în hrana animalelor. Se preconizează o decizie în acest sens până la sfârşitul lunii iunie.

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat, luna trecută, după o dezbatere pe tema organismelor modificate genetic (OMG), că speră că România va obţine anul acesta aprobarea Uniunii Europene pentru cultivarea soiei MG, iar din 2012 va putea produce această cultură.

Conform unui comunicat al FNPAR, organizaţia patronală va beneficia şi de lobby din partea conducerii Asociaţiei Producătorilor Americani de Soia, care va încerca să convingă ţările membre UE de avantajul folosirii biotehnologiilor.

„România pierde anual un miliard de euro pentru că nu cultivă soia modificată genetic, dar o importă din Brazilia ca să-şi întreţină fermele de animale”, a precizat ministrul Agriculturii.

În opinia ONG-urilor, România are o istorie nedemocratică legată de cultivarea organismelor modificate genetic, în care Tabără a jucat un rol esenţial prin lobby-ul pro-OMG practicat la toate nivelurile de decizie, în acest sens organizaţiile indicând susţinerile şi interpelările parlamentare ale demnitarului între 2005 şi 2006. „Valeriu Tabără nu face un secret din conflictul de interes în care se regăseşte.

Un proiect de modificare a normelor urmează a fi examinat de Parlamentul European în iulie a.c., iar discuţiile preliminare pe această temă vor fi iniţiate spre sfârşitul lunii în curs, în cadrul unei întâlniri a miniştrilor de mediu din UE.