Este starea vremii prea scumpă pentru fermieri?

Ei bine, în ciuda acestui fapt, există totuşi o disciplină care este (încă) corigentă în România.

Care să fie domeniul? Din moment ce merită atâta atenţie, ar trebui să fie este unul crucial pentru agricultură. Un cuvânt rostit de agricultori la fiecare frază, putem spune. Ceva care - în mod vădit - trebuie luat în calcul de toate categoriile de producători, de la cei profilaţi pe cultura mare până la legumicultori, pomicultori ori stupari.

Probabil aţi ghicit: mă refer la starea vremii. Deşi vorbim, după cum spuneam, de un domeniu crucial, România este puţin codaşă la tehnologii meteo, deţinute şi exploatate direct de către fermieri.  Extrem de puţine exploataţii din România se pot lăuda că deţin staţii meteorologice proprii, în fapt aparate care măsoară diferiţi indici meteorologici: umiditate, temperatură, viteza vântului, etc. Care aparate îi pot ajuta mult pe fermieri, prin furnizarea de date preţioase, după care să se execute anumite lucrări agricole.

Şi-atunci de ce nu deţin producătorii astfel de tehnologii? Pot fi date mai multe răspunsuri, însă eu mă rezum probabil la cel mai important. Respectivele sonde meteo sunt investiţii prea costisitoare pentru profilul fermierului de astăzi.

Ca să înţelegem mai bine, trebuie să spun că un astfel de aparat, în valoare de circa 2000 de euro, de pildă,  îl poate ajuta pe producător să facă economii la erbicide, de exemplu, prin estimarea exactă a perioadei de execuţie a lucrării în funcţie de condiţii de umiditate şi temperatură. Cât poate câştiga omul? Să spunem că 4-5 la sută din volum. Şi cât este de rentabil? Depinde din ce unghi privim. O economie de 3-4-5 la sută astăzi, plus 4-5 la sută mâine, fac... 9 la sută. Plus că una este să calculezi 9 la sută din 100 de hectare, alta  din 3000 de hectare. Şi, desigur, diferit faţă de 20.000 hectare. Dar câţi producători  români numără astăzi 20.000 de hectare? Dacă fermierii de pe raza a două comune s-ar uni într-o asociaţie, sigur ar număra.

De fapt, probabil că deja înţelegeţi mesajul meu: astfel de investiţii se justifică cu atât mai mult cu cât deserveşti suprafeţe mai mari de teren. De aceea nici nu există foarte multe sonde în România, pentru că noi avem mulţi fermieri cu hectare puţine.