MINISTRUL AGRICULTURII, ȘEDINȚĂ CU LIDERII DIN AGRICULTURĂ! Ministrul agriculturii, Petre Daea, s-a întâlnit joi, 11 ianuarie 2018, cu liderii fermierilor din România. Discuțiile au fost concentrate pe recenta comunicare făcută de Comisia Europeană pentru Politica Agricolă Comună (PAC), după 2020. Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a spus ceea ce cred mulți dintre fermierii români, și anume că întâlnirile de la MADR trebuie luate în serios deoarece de multe ori nu se ține seama de realitățile din teren.
LAPAR ne-a transmis un comunicat despre ce s-a discutat la această întâlnire. În cadrul întâlnirii, președintele LAPAR a susținut următoarele:
- necesitatea ca întâlnirile de lucru din cadrul MADR să fie luate în serios deoarece nu se ține cont de realitățile din teren;
- Comunicarea Comisiei, are un caracter orientativ si nicidecum obligatoriu pentru statele membre. Comisia Europeană (CE) permite statelor membre și chiar le încurajează să-și dezvolte propriile Politici Agricole, conform caracteristicilor proprii.
- în concordanță cu continutul Comunicării, Politica Agrară trebuie făcută la nivelul fiecărei țări;
- limitarea/reducerea subvenției, pentru România este o măsură inacceptabilă, măsură care este cerută de anumite state europene care au suprafețe arabile mici. Aceasta măsură afectează agricultura românească și competitivitatea pe piață, solicitându-se susținerea celor care fac performanță și aduc plusvaloare, punct de vedere împărtășit și de alte țări membre UE.
REZUMAT PROPUNERI COMISIA EUROPEANĂ DIN COMUNICAREA VIITORUL SECTORULUI AGRICOL ȘI AGRICULTURII:
1.Flexibilitate în implementarea PAC, la nivel de stat membru- Statele membre, elaborează planuri strategice privind PAC.
- aceasta înseamnă o mai mare responsabilitate din partea statelor membre în ceea ce privește alegerea modului în care să-și investească finanțarea din cadrul PAC și a destinației acestei finanțări, pentru a îndeplini obiectivele UE în domeniul PAC;
- Comisia propune reechilibrarea responsabilităților între UE, state membre și fermieri, respectiv o trecere de la o conformitate la rezultate și performanță;
-Planurile strategice privind PAC, aprobate de Comisie, vor viza intervențiile din Pilonii I și II, asigurând astfel coerența politicilor atât în cadrul viitoarei PAC, cât și cu alte politici ( coeziune și mediu).
2.Asigurarea unui sprijin echitabil și mai bine orientat pentru venitul fermierului (convergența internă)
Comisia propune:
- o plafonare a plăților directe, care să țină seama de forța de muncă;
-plățile degresive , ca modalitate de reducere a sprijinului pentru fermele mari;
-o plată redistributivă, care ar ținti fermele mici și mijlocii;
- precum și orientarea sprijinului către fermierii veritabili , cei care desfășoară intens activități agricole pentru a-și câștiga existența.
3.Convergența externă a plăților directe – reducerea diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește sprijinul PAC.
- PAC trebuie să reducă diferențele dintre statele membre, în ceea ce privește sprijinul acordat în cadrul acesteia. Chiar dacă este recunoscută marea diversitate a costurilor legate de forța de muncă și de terenuri , precum și diferențele de potențial agronomic din cadrul UE, toți agricultorii din Uniune se confruntă cu provocări similare în ceea ce privește volatilitatea pieței, mediul și clima ( MEMO/17/4842- Fișa informativa a Comisiei Europene).
- Aceasta depinde de viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) și de bugetul PAC, după negocierile privind aspectele financiare în contextul BREXIT.
4.Un accent mai puternic pe cercetare, inovare, formare și utilizarea serviciilor de consiliere, pentru a îmbunătăți grija față de mediu, climă și pentru utilizarea mai eficientă a resurselor.
- intensificarea investitiilor în restructurarea, modernizarea, inovarea și diversificarea fermelor, investițiile în adoptarea de noi tehnologii și oportunități bazate pe soluții digitale, precum agricultura de precizie.
5.Îmbunătățirea protecției mediului și acțiuni climatice.
Comisia propune:
- un sistem integrat care să reunească actualele instrumente: eco-condiționalitatea, plățile de înverzire și măsurile de agro-mediu;
- Noul sistem va permite combinarea de măsuri obligatorii și voluntare în Pilonii I si II;
- Planurile strategice vor permite abordarea nevoilor climatice si de mediu la nivel local;
- Acordarea de sprijin pentru veniturile agricultorilor va fi condiționată de angajamentele pentru practice ecologice și climatice.
6.Reînnoirea generațiilor (Pilonul II)
- Comisia o consideră o prioritate pentru viitoarea politica (la nivelul UE- mai puțin de 6% sunt fermieri cu vârsta până la 35 de ani);
- Sprijinul pentru noile generații de agricultori ar putea fi combinat cu stimulente adecvate care să faciliteze retragerea generației mai în vârstă și transferul de cunoștiințe între generații, precum și creșterea mobilității terenurilor și facilitarea planificării succesiunilor.
7.Gestionarea riscurilor.
Comisia propune:
- crearea unei platforme performante la nivelul UE pentru gestionarea riscurilor care va oferi un forum pentru agricultori , autoritățile publice și părțile interesate în vederea schimbului de experiență și bune practici;
- instrumente financiare care stimulează fluxul de capital privat ce pot contribui la depășirea deficitului temporar de fluxuri de numerar;
- reasigurarea fondurilor mutuale , ca măsură complementară la actualele instrumente;
- acțiuni la nivelul statelor membre care care să fie compatibile cu normele privind ajutoarele de stat.
Comunicat LAPAR