SUBVENȚII, DESPĂGUBIRI, REDUCERI LA NORMA DE VENIT. Fermierii români care au culturile agricole distruse de grindină, de inundații, de fenomenele extreme ale naturii trebuie să știe ce să facă pentru a încasa SUBVENȚIA pe suprafață întreagă, dar și pentru obținerea unor reduceri fiscale și a despăgubirilor pentru pierderile suferite.
Fermierii care solicită plata subvenției pe suprafață sau alte scheme de sprijin pentru campania 2016, trebuie să fie foarte atenți să nu piardă la sfârșitul anului acești bani. Acești agricultori au declarat în cererea unică de plată depusă la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ce culturi au înființat pe fiecare parcelă. Distrugerea acestor culturi de grindină, ploaie, îngheț, etc. ar putea însemna automat pierderea subvențiilor. La un eventual control al Agenției de Plăți, fermierii ar putea fi chiar suspectați că nu au cultivat terenul respectiv, situația ar fi considerată o neconformitate și ei ar fi tăiați de la plată și chiar sancționați. Ca să nu se întâmple așa ceva, agricultorii ale căror culturi au fost lovite de grindină sau de alt fenomen natural trebuie să anunțe Agenția de Plăți în termen de 15 zile.
Distrugerea culturilor agricole de fenomene naturale este prevăzută la cazurile de forță majoră din Ordonanța 3/2015 privind toate schemele de sprijin care se acordă în agricultură în perioada 2015-2020.
Articolul 30. (1) În sensul finanţării, al gestionării şi al monitorizării politicii agricole comune, „forţa majoră“ şi „circumstanţele excepţionale“ sunt recunoscute, în special, în următoarele cazuri:
a)decesul beneficiarului;
b)incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;
c)o catastrofă naturală gravă care afectează puternic exploataţia agricolă;
d)distrugerea accidentală a clădirilor destinate creşterii animalelor, aflate pe exploataţia agricolă;
e)o epizootie sau o boală a plantelor care afectează parţial sau integral şeptelul sau, respectiv, culturile beneficiarului;
f)exproprierea întregii exploataţii agricole sau a unei mari părţi a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii.
(2) În ceea ce priveşte plăţile, dacă nu a fost în măsură să respecte criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii din cauza unui caz de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale, beneficiarul are în continuare dreptul la ajutor pentru suprafaţa eligibilă sau pentru animalele eligibile în momentul producerii cazului de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale.
(3) În situaţia în care neconformitatea rezultată ca urmare a unor astfel de cazuri de forţă majoră sau circumstanţe excepţionale se referă la ecocondiţionalitate, nu se aplică sancţiunea administrativă corespunzătoare menţionată la art. 91 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.
Articolul 31. (1) În termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi se află în situaţiile prevăzute la art. 30 alin. (1), notifică în scris APIA cu privire la cazurile de forţă majoră şi circumstanţele excepţionale furnizând totodată dovezi relevante care atestă apariţia acestor cazuri.
(2) În cazul în care beneficiarul sau succesorul acestuia depăşeşte termenul prevăzut la alin. (1), notificarea nu se ia în considerare.
Cum obține un fermier păgubit de natură dovada relevantă? Interesul fermierului este să nu rămână în pagubă. Astfel, agricultorul va trebui să depună o sesizare la primăria pe care raza căreia are exploatația agricolă. Documentul care dovedește că a fost distursă cultura este procesul-verbal de constatare eliberat de primărie sau un proces verbal eliberat de Inspectoratul Teritorial pentru Situații de Urgență.
Fermierul care a suferit pierderi din pricina fenomenelor naturale are dreptul la despăgubiri, dar și la reduceri fiscale, în speță la reducerea normei pe venit. Potrivit ANAF, pentru veniturile din activităţi agricole realizate de persoanele fizice, individual sau într-o formă de asociere, în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, precum îngheţul, grindina, poleiul, inundaţiile, ploaia abundentă, seceta, precum şi a celor produse de animalele sălbatice, care afectează peste 30% din suprafeţele destinate producţiei agricole vegetale/animale deţinute, norma de venit se reduce proporţional cu pierderea respectivă. (Ordinul nr. 2204/2015 privind aprobarea Procedurii de reducere a normei de venit, în cazul activităţilor agricole, şi pentru aprobarea unor formulare)
Constatarea pagubelor şi evaluarea pierderilor se face, la cererea persoanelor fizice/asocierilor fără personalitate juridică care desfăşoară activităţi agricole pentru care venitul anual se stabileşte pe bază de norme de venit, de o comisie constituită pe plan local, prin ordin al prefectului judeţului/municipiului Bucureşti, la propunerea directorului executiv al direcţiei agricole judeţene/municipiului Bucureşti. Comisia va fi formată dintr-un reprezentant al primăriei, un specialist al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), un reprezentant al direcţiei agricole judeţene/municipiului Bucureşti şi un reprezentant al direcţiei generale regionale a finanţelor publice din cadrul ANAF. Așadar, fermierul trebuie să facă o sesizare la Prefectura județului pe raza căruia are exploatația agricolă.
Reducerea normei de venit se face de către Fisc, la cererea contribuabilului, pe baza documentelor justificative eliberate de comisia de specialitate menţionată mai sus.
Cât privește acordarea despăgubirilor pentru pierderile suferite, acestea sunt la mâna Guvernului care poate lua această decizie.
Imaginile sunt din județele Timiș și Gorj. Surse imagini: Opinia Timișoarei și Pandurul
Iată câteva cifre, publicate de media locală, care arată mărimea dezastrului provocat de grindină: 6.200 ha de culturi de floarea soarelui, porumb și grâu distruse în județul Dolj și 1.400 ha de viță de vie, 85% din plantațiile cu viță de vie au fost afectate și în Gorj, 5.600 ha de culturi agricole distruse în județul Olt. Grindina de mărimea unui ou de bibilică a făcut prăpăd și pe mii de hectare de terenuri agricole din județele Suceava, Prahova, Cluj și Timiș.