Aflaţi deja la jumătatea lunii decembrie şi luând în calcul lipsa precipitaţiilor din ultima perioadă, fermierii îşi fac tot mai multe griji cu privire la starea de vegetaţie a culturilor. Rapiţa este „o cultură compromisă”, în opinia acestora, iar pentru grâu, „zăpada ar putea salva culturile”.
Cheltuieli mai mari şi culturi compromise
În toamna acestui an, în judeţul Iaşi au fost însămânţate 12.000 de hectare cu rapiţă şi alte 25.000 de hectare cu grâu. „Rapiţa este o cultură compromisă pentru anul 2012, din cauza perioadei lungi de secetă care a afectat-o în special în faza însămânţatului şi în perioada de germinaţie. Regimul hidric al solului nu a influenţat însămânţarea grâului, pentru că tot ceea ce înseamnă cultură de grâu a beneficiat de două – trei ploi, chiar dacă au fost nesemnificative, au fost destul de bune cât să pornească în vegetaţie. Costurile cu înfiinţarea culturilor au fost desigur, mai mari ”, ne-a declarat Cătălin Roşca, directorul Direcţiei Agricole pentru Dezvoltare Rurala Iaşi.
Zăpada ar putea salva culturile
La intrarea în iarnă, plantele au nevoie de un nivel minim de dezvoltare, pentru ca în anotimpul geros să stagneze sub stratul de zăpadă, spun specialiştii.
De această dată însă, precipitaţiile sub formă de ninsoare sau ploaie sunt vitale pentru crearea şi menţinerea nivelului de umiditate din sol, iar pentru agricultori lipsa acestora înseamnă pierderi. „La ora actuală seceta nu mai este o problemă, pentru că plantele nu mai intră în creştere. Însă, dacă această iarnă nu va avea precipitaţii suficiente pentru a asigura necesarul hidric al solului, indiferent că sunt sub formă de ninsoare sau ploaie, am putea avea probleme. Dacă pe toată perioada de iarnă vom avea secetă, toate culturile vor fi calamitate”, a adăudat şeful DADR Iaşi.
Sistemele de irigaţii nu mai sunt o soluţie
De cele mai multe ori atunci când vorbim de secetă ajungem şi la sistemele de irigaţii. Fermierii se declară dezamăgiţi de investiţiile făcute în acest sector, chiar dacă sunt cazuri în care sistemele de irigaţii nu i-ar fi ajutat foarte mult. „Am putea interveni cu sistemele de irigaţii, dar dacă nivelul apei din pânza freatică nu va fi bun, iar nivelul apei din fluvii va fi, de asemenea, unul prea scăzut pentru a putea permite irigarea, va fi inutilă existenţa pompelor de irigaţii. Sistemul de irigaţii ajută în timpul anului, în cazul în care se anunţă secetă pe o perioadă mai scurtă de timp”, a conchis Cătălin Roşca.