Cultura cartofului este imprevizibilă. Condiţiile climatice şi piaţa pot să influenţeze extrem de mult profitabilitatea. Iată cum a evoluat piaţa cartofului în ultimii ani!
Numai în ţările occidentale cu tradiţie şi în companiile (de regulă, cooperativele fermierilor) în care marketingul este bine implementat şi peren, amplitudinea rezultatelor financiare nu este aşa de largă.
Anul 2014 a fost favorabil din punct de vedere climatic atât în Europa, cât şi în ţara noastră. S-a dovedit că veriga slabă în anii favorabili climatic - protecţia fitosanitară, a fost bine stăpânită şi în România de către marii fermieri. Tocmai de aceea, previziunea din vară cum că vom avea o producţie mare, dar rapid perisabilă, nu s-a adeverit. Deşi, încă nu putem spune că totul e în regulă, pentru că stocurile de cartof sunt destul de mari.
În cele mai importante ţări cultivatoare de cartof grupate în NEPG (Asociaţia Cultivatorilor de Cartof din Nord-Vestul Europei) - Belgia, Olanda, Franţa, Germania, Marea Britanie - se va obţine (încă nu s-a terminat recoltatul!) o producţie record de peste 27 milioane tone de pe o suprafaţă de aproape 550 mii ha. Aproape 50 tone/ha, în medie!
Consecinţele producţiilor foarte ridicate faţă de alţi ani se regăsesc în preţurile foarte scăzute la valorificarea mărfii de către producători. Desigur, o producţie sporită într-un sezon cu preţuri mici obligă fermierul la un aport propriu sau credal mai consistent pentru recoltare, condiţionare şi depozitare.
Detalii privind evoluţia pieţei cartofului găsiţi în revista Ferma - noiembrie 2014!