Nu ne așteptam să fim asaltați de solicitanți. Fermierii s-au maturizat și sunt foarte prevăzători. Nu se mai aruncă așa: hai să luăm fonduri europene și pe urmă vom vedea ce va fi.
Este concluzia la care a ajuns Nicolae Popa, director adjunct AFIR, după ce a numărat dosarele cu proiectele depuse, până acum, de fermieri pe cele 10 măsuri de finanțare disponibile din PNDR 2014-2020. După o ultimă estimare AFIR, numărul proiectelor este aproape de 400, toate accesează bani europeni pe primele trei măsuri din PNDR lansate pe 25 martie 2015.
Solicitanții au înțeles că trebuie să se informeze, să facă studii serioase în ceea ce privește viitorul afacerii. Mă refer la eficiență economică, la producția pe care trebuie să o realizeze, la rentabilitate. Și nu în ultimul rând, trebuie să aibă în vedere două aspecte foarte importante care le-au scăpat beneficiarilor fondurilor europene din PNDR 2007-2013. Și anume: problema cofinanțării private și, a doua chestiune, producția realizată trebuie și comercializată. Să facă un studiu de piață, unde o comercializează și la ce prețuri. Și de asta, cred, solicitanții se feresc să transforme într-o aventură obținerea de fonduri europene, declară Nicolae Popa pentru TVR.
Găsirea unor soluții de cofinanțare preocupă și Ministerul Agriculturii de mai mult timp. Daniel Constantin a declarat recent că s-a gândit și a discutat și cu Ministerul Finanțelor despre funcționarea unei bănci de dezvoltare care să vină cu produse bancare avantajoase și să dovedească mai puțină rigiditate în acordarea împrumuturilor. Șeful Agriculturii românești se referea, în special, la cooperativele agricole. O altă variantă ar fi cea a IFN-urilor, adică instituțiile financiare nebancare, dispuse să-i crediteze pe agricultori.
Șeful adjunct al AFIR a mai anunțat că agenția se ocupă cu elaborarea unui ghid al condițiilor artificiale. Nu ne putem juca. Fiecare euro este controlat și foarte atent urmărit încât să ajungă la obiectivele propuse. Condițiile artificiale ne-au creat multe probleme în fostul PNDR. Problema acestor condiții s-a pus serios în 2010-2011 când cei de la Comisia Europeană au făcut verificări în România și au observat că banii nu s-au investit în obiectivele propuse. În unele cazuri s-a exagerat, în altele, suspiciunile s-au confirmat. Ca să nu ne mai întâlnim cu astfel de situații, încercăm să facem un ghid cadru al condițiilor artificiale. Vom centraliza toate cazurile de condiții artificiale cu care ne-am întâlnit de-a lungul timpului, astfel încât fermierii să știe de ce să se ferească.