Milioane de euro sunt disputate în instanțele de judecată din România între fermierii care accesează bani europeni pentru diferite proiecte și Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) care le cere banii înapoi din diverse motive. Cine câștigă și cine pierde? O să fiți uimiți să aflați ce șanse au fermierii în războiul cu AFIR!
Agroinfo a fost curios să afle câți dintre fermierii români au câștigat un proces în instanță cu AFIR. Agricultorii au acționat în judecată Agenția de Finanțare Rurală pentru că le-a sistat proiectele pe bani europeni din diverse motive, unul dintre ele fiind mult discutatele condiții artificiale. Odată învins beneficiarul, AFIR închide robinetul, dar cere și banii înapoi. Iată statistica făcută de Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale pentru noi!
Numărul total de litigii privind Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în care AFIR a fost parte începând cu anul 2007 până în prezent și care au fost soluționate irevocabil, este de 404, din care 19 privesc în mod expres condițiile arificiale. Menționăm că 310 litigii au fost câștigate de către AFIR, 15 litigii fac referire la condiții artificiale. Astfel, sunt 4 litigii pierdute strict pe condiții artificiale, suma aferentă acestora fiind de 1,54 milioane de lei.
Deci, din 404 procese, beneficiarii fondurilor europene au câștigat 94 de procese. Nici măcar un sfert din numărul de procese aflate pe rolul instanțelor. Cei care au câștigat, au rămas cu banii transferați de AFIR până la momentul intervenirii disputei în instanță. Dar cu ce bani și-au continuat beneficiarii proiectele?
S-a încheiat fostul program (PNDR 2007-2013) și atunci în noul program (PNDR 2014-2020) nu am legal posibilitatea să plătesc continuarea acestor proiecte. Banii au fost antamați, angajați pe vechiul program și acum pe noul program trebuie să-mi dea voie Comisia Europeană. Ca principiu, există trei posibilități:
1. fermierul rămâne cu câți bani i-am transferat, dar continuă proiectul pe banii lui
2. eu, ca stat, să-i dau banii din buget și in extremis o să fac asta pentru că prefer să continui cu un proiect început decât să o iau de la capăt cu un proiect nou
3. e cea mai bună variantă, fermierul să continue proiectul pe bani europeni, explică Achim Irimescu, ministrul agriculturii.
Potrivit statisticii AFIR, condițiile artificiale nu au atârnat greu în disputele cu fermierii. Cu toate acestea, România a pierdut o sumă importantă din pricina acestor reguli prost croite și lăsate la interpretarea funcționarilor.
Anul trecut, am dezangajat un miliard de euro pe PNDR 2007-2013. Dacă mai adăugăm pe cele două Agenții de Plăți (AFIR și APIA) corecții de 600 milioane de euro, deci am pierdut peste 1,6 miliarde de euro din cele 15,5 miliarde de euro. Multe dintre proiectele pe care noi le-am încadrat ca fiind cu condiții artificiale nu au fost așa.
Sunt situații destul de dramatice pentru beneficiarii noștri. Au fost beneficiari care au efectuat plățile și au contribuit din fondurile proprii cu 50% și la a cincea plată i s-a spus că au fost condiții artificiale. Avem și noi partea noastră de vină, Agenția de Plăți, dar la nivel european nu există un ghid foarte clar și i se lasă funcționarului o marjă foarte mare, spune Achim Irimescu.