FILIERA SUBTERANĂ A LEGUMELOR ROMÂNEȘTI! Piețele din România sunt invadate de samsari care pozează în producători agricoli autentici! Apariția carnetului de comercializare și a atestatului de producător nu a dus la dispariția samsarilor. Dimpotrivă! Aceștia s-au înmulțit! AGROINFO vă dezvăluie care este filiera și cum ajunge producătorul agricol român, care se spetește muncind pământul, să-i îmbogățească pe samsarii din piețe.
În România, producătorii agricoli nu au loc de samsarii din piețe. Ca să-i mai rărească pe acești falși țărani, fostul ministru al agriculturii, Daniel Constantin, a gândit Legea 145/2014 în baza căreia producătorii agricoli să-și vândă legumele pe care le cultivă cu un carnet de comercializare.
Concret, fermierul nu are nevoie de o casă de marcat pentru a vinde un kilogram de roșii. Are un carnet de comercializare, eliberat de primăria din localitate. Când vinde o cantitate de legume, îi dă cumpărătorului o filă din carnet pe care este înscrisă cantitatea respectivă și de unde vine produsul, date despre trasabilitatea produsului. Acest document fiscal i se dă fermierului după ce și-a obținut atestatul de producător. Pentru obținerea atestatului, producătorul trebuie să demonstreze că lucrează o suprafață de teren agricol, are o bucată de pământ pe care cultivă legume, cereale, fructe, etc.
După aproape trei ani de la apariția legii, iese la lumină o filieră a legumelor românești pe care tot samsarii, ingenioși dealtfel, au pus-o la punct. Fermierul, țăranul român, rămâne cu speteala lui, iar samsarul se îmbogățește.
Piața s-a umplut de atestate de producători cu falși producători agricoli. Deci, vorbim de trei categorii. Producătorii agricoli autentici, care-și cultivă terenul și merg cu marfa în piețe și alte două categorii care existau și înainte de apariția legii și care există și acum. O categorie este formată din cetățeni din mediul rural care erau și ei cândva producători agricoli, dar au ajuns la concluzia că e mai bine să muncească alții și dânșii să comercializeze.
Au suprafețe mici, pe care le cultivă cu legume și obțin ușor atestatul de producător pentru că au o suprafață de teren. Care e problema aici? Există atestate de producător de la 0,01 ha la 0,03 ha, adică de la 100 mp până la 300 mp pentru fiecare tip de legumă în parte și acești oameni vând toată vara în piață, de la răsaduri, verdețuri până la porumb zaharat. De pe o suprafață de 200 – 300 mp chiar putem să vindem din primăvară până-n toamnă?! Dezvăluie Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli din Olt, exclusiv pentru AGROINFO.
Cum de vând atât de multă marfă de pe o palmă de pământ? Cumpără legumele de la fermierii din localitate. Iau marfa, dar când fermierul vrea să le dea fila din carnetul de comercializare, acești așa-ziși producători agricoli, cu producții record, o refuză.
Le spun fermierilor: hai, domle, nu ne mai da această filă, că o să vă impoziteze. În mediul rural, mulți producători agricoli cred că vor fi impozitați suplimentar dacă dau file din carnet. Total fals! Spune Ion Păunel.
Ca să nu aibă probleme cu transportul legumelor la piață, falșii producători de legume își completează în propriul carnet de comercializare fila specială cu cantitatea reală. Aceasta servește drept document de transport. Își trec în carnetul lor de comercializare ceea ce nu au produs, spune Păunel.
În sfârșit, cea de-a treia categorie e cea mai interesantă: samsarii!
Și-i mai avem pe vestiții samsari, cei care eludează taxele și impozitele din România, cei care numai cu asta se ocupă. Nu au teren agricol, nu cultivă, dar reușesc să facă rost de un atestat de producător. Sunt pe piață atestate de producător eliberate de către primării sau primari care și-au asumat ei asta, într-un fel sau altul. Apariția legii a vrut să reglementeze tocmai acest lucru: dispariția samsarilor. În realitate, a reușit să-i înmulțească. Fermierii nu au fost bine informați despre lege.
CARNETUL DE COMERCIALIZARE SE VINDE FILĂ CU FILĂ
Mai există fenomenul prin care fermierii, neștiind ce înseamnă Legea 145, au fost păcăliți de samsari. Le-au cerut file în alb din carnetul de comercializare sau tot carnetul. Fila din carnet se comercializează cu un preț între 50 și 100 de lei, iar tot carnetul se comercializează de la 400 - 500 de lei până la 700 de lei. Și aici apar problemele. Cel care l-a vândut se bucură că a luat niște bani, dar nu știe ce-l așteaptă. În carnetul de comercializare sunt datele producătorului agricol. S-ar putea să avem exemple, peste o lună, peste un an când se va trezi un fermier că a vândut marfă de 500.000 de euro. Și atunci s-ar putea să plătească impozit suplimentar și o amendă usturătoare.
Ce nu știu mulți dintre fermieri, carnetul de comercializare este un document tipărit de Imprimeria Națională și este fiscalizat. O filă se dă la cumpărător, una rămâne la producător și alta se dă la primărie. Filele trebuie păstrate minim 10 ani. Oamenii încă nu au început să le predea la primărie. Pot să ceri și 3 și 5 carnete de comercializare pentru că pe acest carnet pot fi trecute rude de-ale producătorului până la afini de gradul 3. Dar când se vor duce să ceară un alt carnet de la primărie, trebuie să predea cel puțin unul din ele sau pe toate. Și nu mai au de unde să le predea la primărie pentru că le-au vândut, declară Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.
Fermierii păcăliți de samsari nu știu că pot ajunge în situația de a scoate din buzunar înzecită suma încasată pe un carnet de comercializare. De ce? Producătorii agricoli sunt impozitați pe norma de venit.
Dacă avem 2.000 mp de solar nu plătim niciun impozit, dacă avem 5.000 mp de legume în câmp nu plătim niciun impozit, dacă avem 2 ha de cereale nu plătim niciun impozit. Dacă sărim peste aceste suprafețe, este o normă de venit stabilită anual de Direcțiile Agricole Județene. Noi putem să comercializăm într-un an pe atestatul de producător și fila din carnetul de comercializare până la concurența sumei de 65.000 de euro, am înțeles că de anul acesta se va ridica până la 100.000 de euro, și nu vom fi impozitați suplimentar, spune liderul de sindicat.
Controale nu se fac. Primăriile nu ar verifica suprafața sau ce cultivă producătorul agricol care a cerut atestat. În plus, organizațiile fermierilor care ar trebui să vizeze aceste atestate, se mulțumesc să încaseze taxele și să dea vizele, spune Ion Păunel, liderul sindicatului în care sunt membri aproximativ 600 de producători agricoli din Olt.
Procentul de 30% din mesele dintr-o piață este rezervat pentru producătorii agricoli. Samsarul prezintă carnetul de comercializare și ocupă o masă din cele rezervate.
AGROINFO vă promite că urmează și alte dezvăluiri despre traseul legumelor românești până ajung pe masa consumatorului și metode prin care samsarii reușesc să-i păcălească până și pe inspectorii ANAF.