În cea mai mare parte a ţării culturile agricole înfiinţate în această toamnă au fost afectate de seceta prelungită. Agricultorii au întâmpinat dificultăţi în efectuarea lucrărilor, iar costurile de producţie au crescut considerabil.
Din cultură profitabilă, rapiţa a trecut la un alt statut, în această toamnă. Unii fermieri au renunţat deja la această cultură, în timp ce alţii sunt mai optimişti şi aşteaptă să treacă anotimpul rece.
Rapiţa de toamnă ar putea fi înlocuită cu rapiţa de primăvară
În judeţul Teleorman, cultura de rapiţă a fost însămânţată, în această toamnă, pe 41.236 ha, din care pe 29.578 ha a răsărit în totalitate, pe 10.185 ha a răsărit neuniform, iar pe 1.473 ha rapiţa nu a răsărit deloc.
Potrivit datelor comunicate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Teleorman, starea de vegetaţie a culturii este însă una „haotică”. Astfel, pe suprafaţa răsărită, rapiţa prezintă densităţi neuniforme, iar plantele se află în diferite stadii de dezvoltare, de la 2-3 frunze până la 5-7 frunze pe plantă, în timp ce talia plantelor este de 1-2 cm, până la maxim 7 cm.
„Evoluţia climaterică din această toamnă a fost una deficitară pentru cultura de rapiţă. Am decis împreună cu fermierii, ca suprafeţele parţial răsărite şi cele nerăsărite să fie reînsămânţate cu rapiţă de primăvară. Este adevărat că nu are productivitatea celei din toamnă, dar este o soluţie”, ne-a declarat Gheorghe Nistor, director executiv al DADR Teleorman.
Circa jumătate din suprafeţele propuse spre însămânţare au rămas necultivate
Fermierii au făcut mari eforturi pentru a lucra pământul secetos. Costurile de producţie au crescut, în timp ce şansele de reuşită s-au redus de la o zi la alta.
„Am însămânţat cât am putut, dar m-am oprit. E puţin, iar în ceea ce priveşte rapiţa, nu îmi fac mari speranţe că o să apuce primăvara. Din 400 ha de rapiţă, cât mi-am propus să însămânţez, am semănat doar 200 ha, iar la grâu am însămânţat 500 ha, din care pe 200 ha nu a răsărit aproape nimic. Costurile de însămânţare aproape s-au dublat, şi chiar cu eforturi mai mari, tot nu am reuşit să pregătim pământul aşa cum ar fi trebuit. Recoltele vor fi afectate şi în mod sigur producţia de anul viitor va fi diminiuată”, ne-a spus Nicolae Petculescu, fermier din judeţul Teleorman.
Culturile de grâu sunt răsărite doar în proporţie de 30-60%
Potrivit lui Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), din 1968, de când lucrează în agricultură, nu a mai fost un an aşa de slab cum se prefigurează a fi 2012.
„Din cauza secetei, rapiţa este compromisă în proporţie de 80%, iar culturile de grâu, care trebuia să răsară în totalitate, sunt răsărite doar în proporţie de 30-60%, în funcţie de zonă. Chiar dacă va ploua de acum încolo, producţia vegetală va înregistra scăderi de cel puţin 30-35%. Nici nu vreau să mă gândesc la ce se va întâmpla dacă nu va ploua până în luna martie”, a spus Matei, citat de Mediafax.