Concursul abonatului: "Ferma ta - Familia ta"

Ferma de familie, după cum îi spune şi numele, n-ar putea să existe fără... familie. Aveam zilele trecute o discuţie în redacţie pe tema rolului determinant pe care femeia îl are în gospodărie, în fermă, în activitatea de zi cu zi a unei exploataţii agricole. Avem şi o concluzie care să împace pe toată lumea: fermierul este de gen masculin, dar agricultura e de gen feminin! Tocmai de aceea vrem să ne spuneţi povestea voastră, povestea fermei, rolul pe care îl are fiecare membru al familiei, să ne trimiteţi şi o poză cu întreaga familie, iar noi vom premia cele mai frumoase fotografii.

Mai jos vă oferim, spre exemplificare, o scurtă incursiune în viaţa şi în ferma unui fidel cititor al publicaţiilor noastre. Şi, bineînţeles, fotografia cu familia fermierului.
Aşteptăm fotografiile şi scrisorile pentru Concursul abonatului până în ziua de 31 martie 2014, data Poştei.

O familie, o fermă, o afacere
Apariţia în cartier a primului dozator de lapte a stârnit uimire. Preţul era tentant, laptele venit de la sursă şi proaspăt, produsul finit igienic şi păstrat în condiţii propice. Pe primele aparate, clienţii au putut citi numele Joiana. Cine era, însă, Joiana cea timişoreană venită direct din aparatul asemănător cu un joc de la mall sau cu un clasic aparat de cafea? În spatele său se află o afacere de familie, din imediata proximitate a Timişoarei, din comuna Covaci.

Protagoniştii au pornit ca producători de lapte şi au intrat pe piaţă cu aceste maşini care, în scurt timp, au avut impact naţional. Viorel Hapenciuc este capul familiei şi, implicit, al afacerii, însă prima care intră în contact cu laptele de la sursă este soţia, Violeta. Jeni, după cum o ştiu apropiaţii. În fiecare dimineaţă, la 4 fără 20, se dă jos din pat pentru a mulge cele 120 de vaci. Ea este practic responsabilă de latura zootehnică a afacerii, tot ea fiind cea care aprobă investiţiile în fermă. „Eu şi băieţii facem necesarul de achiziţii, iar ea trebuie să găsească resursele pentru a ne putea finanţa”, ne-a mărturisit Viorel, care împreună cu cei doi flăcăi ai săi, Mihai şi Marian, se ocupă de cele 250 de hectare de cultură mare.
La rândul ei, nora Andreea, soţia lui Mihai, este foarte matinală, având misiunea de a hrăni viţeii. „Fiecare ştie ce are de făcut. Tot ce am câştigat am reinvestit. Practic aşa ne-am putut dezvolta. Vrem să lăsăm totul copiilor noştri şi ei la rândul lor să continue această tradiţie, la fel ca în Germania sau Austria, unde fermele de familie sunt foarte populare. Noi avem circuitul integrat, ne procurăm singuri furajele cu care hrănim animalele şi asta ne dă o siguranţă mai mare. Nu depindem de fluctuaţiile de preţ de pe piaţă”, susţine fermierul bănăţean.
Pe viitor se gândeşte să investească în creşterea vacilor de carne, dar şi în achiziţia de noi terenuri.