Crăciunul la noi. Tradiții vechi românești și superstiții!

Pițăratul. Copiii se adună cu noaptea-n cap în ziua de Ajun, în capătul satului. Fiecare are o traistă pentru pițărăi. Băieții colindă din casă-n casă și umplu traistele de pițărăi, colăcei făcuți din aluat dulce de cozonac, nuci și mere. Obiceiul ar fi moștenit de pe vremea dacilor și s-ar mai păstra în câteva sate din județul Alba.

Scutecele lui Iisus. În trecut, femeile mâncau numai seara prune uscate sau poame fierte. Se făcea și un dulce tradițional, numit "scutecele lui Iisus" sau "pelincile Maicii Domnului", din turte subțiri, coapte pe plită și umplute cu o cremă obținută din sămânța de cânepă zdrobită. Când se mătura, seara, gunoiul nu se arunca afară, ca să nu ai supărări și pagube la vite. Coșurile se măturau și funinginea se arunca în vie, ca să încarce via cu struguri. Găinile mâncau din sită, ca să facă multe ouă.

Superstiții

În ajun de Crăciun, oamenii îsi iau de la vecini tot ce-au dat cu împrumut, spre a avea toată avuția în gospodărie.
Femeile pun un ban de metal și o nucă în apa de spălat, spre a fi în anul ce vine mai frumoase și bogate.
Gospodarii, în ajunul Crăciunului, pun mâna pe toate uneltele din curte, ca să le poată folosi cu spor în anul următor.
Cu o zi înainte de Crăciun se pune o potcoavă într-o căldare cu apă. Stăpânul casei bea primul, apoi o da vitelor, ca sa fie tari ca fierul.
Pastorii pun sub pragul casei un drob de sare învelit, lăsându-l până la „alesul oilor“, în luna aprilie, când drobul este scos, măcinat și amestecat cu tărâțe și dat ca hrană turmei, să sporească.
În ajun de Crăciun se curăță hornul, iar funinginea e pusă la rădăcina pomilor pentru rod bogat.
În noaptea de Ajun se face priveghi, iar pe masă este așezat un colac cu un cuțit înfipt în el.

La Crăciun pâinea se așează pe masă, să vina belșugul, și tot în același scop, sub fața de masă se pune pleava de grâu.
În ajun se pregătesc 12 feluri de mâncare în amintirea „Cinei cea de taina“ - Iisus si 12 apostoli.
Gospodarii stau la masa cu picioarele pe topor, ca să fie tari ca fierul în anul care vine.
Când primul om intrat în casa de Crăciun este bărbat înseamnă bunastare în anul viitor.
În ajun de Crăciun sunt puse în tuspatru colturile de mese catei de usturoi si seminte de mere, ce apara de deochi si farmece.
Din ajunul Crăciunului pâna la Bobotează, casa e măturată de la prag spre răsărit și nu din fundul locuinței spre prag, ca să vina pețitori la fata de măritat. 

În Transilvania se obișnuiește ca, în noaptea de Crăciun, la un semn al diacului, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând: "Rod în cucuruzi!". Se pare că acest obicei este o transformare interesanta a unui obicei din Polonia, unde mirenii aruncă în preot cu boabe de ovaz, în amintirea lapidarii Sfântului Ștefan.