O parte dintre alunii din cea mai mare plantaţie din Sud-Estul Europei, care se găseşte în judeţul Timiş, au intrat pe rod, iar proprietarii se gândesc să deschidă o fabrică de ciocolată.
“De cinci ani, în zona Hisiaş-Secaş-Brestovăţ s-au plantat aluni, iar acum o parte au intrat pe rod. Pe plantaţii lucrează câteva zeci de oameni din zonă. Ştim că italienii şi ceilalţi asociaţi ai lor vor să construiască o fabrică de ciocolată, dar mai înainte trebuie adus un uscător pentru alune, care încă nu este montat”, a declarat Ioan Toader, secretarul Primăriei Ghizela, comuna Hisiaş.
Potrivit fostului director al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvltare Rurală Timiş, dr. Tiberiu Lelescu, cultura de alun de la Hisiaş, de o mie de hectare, este cea mai mare din Sud-estul Europei. “Spre astfel de culturi ar trebui să se reorienteze agricultura din vestul ţării, ţinând cont de verile tot mai secetoase care cuprind zona. Alunul este un arbust peren, intră pe rod din al treilea an, iar alunele se vând bine”, a afirmat Lelescu.
Pe piaţa internaţională alunele se vând cu 3-7,5 euro/kg, în coajă, iar cele decojite pot ajunge până la 24 de euro/kg. Uleiul din alune de pădure variază între 46-79 dolari/kg şi ajunge până la 131-168 de dolari/kg.
Culturile alternative ar putea relansa agricultura românească
Costurile înfiinţării unei plantaţii de alun variază între 3-5 mii de euro hectarul.
Pe de altă parte, Lelescu a adăugat că este mult mai profitabil să se planteze culturi alternative, rezistente la secetă, decât să se investească sume imense în sistemul de irigaţii. “Pe câmpiile timişene ar trebui să reapară şi culturile de lavandă, aşa cum erau ele înainte de 1990. Aveam cele mai mari suprafeţe de lavandă, cătină şi de tutun din ţară. Germania ne-ar lua întreaga cantitate de lavandă şi de cătină pe care am cultiva-o. Noi am mai avut culturi de rapiţă, de in, plante tehnice care au fost foarte prezente înainte de 1989. Nu mai avem nimic din toate acestea”, a declarat Lelescu. sursa: Agerpres