Pe 13 octombrie 2015, eurodeputaţii din Comisia de mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din Parlamentul European (PE) au respins propunerea Comisiei Europene de lăsa fiecare stat UE să decidă pro sau contra utilizării organismelor modificate genetic (OMG) în alimentele destinate consumului uman şi în furaje.
Decizia unui stat de a interzice utilizarea OMG în alimente sau furaje pe teritoriul național trebuie să se bazeze pe motive legitime, altele decât cele evaluate la nivelul UE, respectiv riscul pentru sănătatea oamenilor și a animalelor și riscul pentru mediu, preciza Comisia Europeană în 22 aprilie 2015, când a prezentat rezultatele reexaminării procesului decizional în ceea ce privește autorizarea utilizării OMG în produse alimentare și furaje.
O majoritate clară de deputaţi din comisia parlamentară nu doreşte să ameninţe piaţa internă. Pentru noi, legislaţia existentă ar trebui să se aplice în continuare, iar statele membre ar trebui să-şi asume responsabilităţile şi să ia o decizie la nivel european, în loc să introducă interdicţii naţionale, a declarat preşedintele Comisiei de Mediu, Giovanni La Via (PPE), citat de Agerpres.
Europdeputaţii au motivat şi că nu a fost realizată o evaluare a impactului pe care l-ar avea aplicarea propunerii CE. De asemenea, au avut în vedere consecinţele posibil negative pentru funcţionarea pieţei comunitare şi a competitivităţii sectorului agricol al UE. Nu în ultimul rând, membrii Comisiei de Mediu au dubii serioase că propunerea CE ar putea fi implementată.
Îngrijorări faţă de propunerea Comisiei Europene au fost exprimate şi de către reprezentanţi ai industriei agro-alimentare europene, de principalele state exportatoare de produse agricole, precum şi de ONG-uri de mediu. Îi amintim astăzi (preşedintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker) că a lăsa statelor membre alegerea de a refuza individual un OMG este nu doar cinic, dar şi o sursă de incertitudine juridică de negestionat, a comentat Michele Rivasi, deputată în grupul Verzii/Alianţa Liberă Europeană şi membră a Comisiei de mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din PE.
58 OMG sunt autorizate în UE pentru utilizare în alimente și furaje
Potrivit datelor Comisiei, 58 OMG sunt autorizate în prezent în UE pentru utilizare în alimente și furaje (porumb, bumbac, soia, rapiță, sfeclă de zahăr). Alte 58 OMG așteaptă decizia CE. Dintre acestea, 17 au primit opinii pozitive din partea EFSA și o cultură a primit o opinie neconcluzivă.
Anual, UE are nevoie de 36 mil. tone soia. În 2013, UE a importat 18,5 mil. tone șrot de soia și 13,5 mil. tone soia. 90% din importuri au provenit din Brazilia, Argentina, SUA și Paraguay, țări în care peste 90% din soia cultivată este MG.
În schimb, foarte puţine produse MG se regăsesc pe rafturile supermagazinelor europene, o situaţie pusă în general pe seama legislaţiei în materie de etichetare şi pe disponibilitatea largă a produselor fără OMG, mai notează Agerpres.
La începutul lui 2015, CE a dat mai multă libertate Statelor Membre și pentru aprobarea sau interzicerea cultivării OMG pe teritoriul național. 19 state UE au anunţat oficial că vor interzice culturile OMG pe tot teritoriul sau doar în anumite regiuni.
Care este poziţia României referitor la utilizarea alimentelor şi furajelor MG?
Chestiunea utilizării alimentelor şi furajelor modificate genetic în UE a fost pusă în discuţie şi la Consiliul miniştrilor Agriculturii din UE, care a avut loc la Bruxelles, în 13 iulie 2015, unde România a fost reprezentată de secretarul de stat în MADR Daniel Botănoiu.
Poziţia României la acel moment a fost că este necesară realizarea de către Comisia Europeană a unor scenarii care să evalueze posibilele consecinţe pe care le-ar avea întreruperea lanţurilor de aprovizionare cu proteină vegetală modificată genetic asupra pieţei UE. În opinia reprezentanţilor MADR, studiile ştiinţifice trebuie să prevaleze şi orice legislaţie de acest tip ar trebui să ofere criterii clare şi obiective, pe baza cărora statele pot agrea modul de fundamentare a deciziei de restricţionare sau de interzicere a utilizării produselor alimentare şi furajelor modificate genetic pe teritoriul lor.