Anul acesta a fost unul rodnic şi pentru producătorii din agricultura brăileană. Directorul coordonator al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Brăila, ing. Traian Cismaş, a ţinut să precizeze pentru Agroinfo că în urma aplicării unei genetici performante, precum şi a implementării unor tehnologii de înaltă calitate, fermierii au reuşit să obţină producţii bune la toate culturile.
¤ Un an agricol bun pentru fermierii brăileni
„Nu trebuie uitat că, anul acesta, şi preţurile la produsele agricole au fost stimulative, ceea ce a ajutat producătorii agricoli să realizeze veniturile necesare pregătirii în bune condiţii a viitorului ciclu de producţie vegetală”, a declarat şeful DADR Brăila.
¤ Grâul însămânţat pe 92,7 la sută din suprafaţă
În ceea ce priveşte stadiul campaniei agricole de toamnă, trebuie spus că seceta prelungită şi-a făcut simţită prezenţa şi în judeţul Brăila şi drept consecinţă, lucrările de înfiinţare a culturilor au fost, totuşi, puţin întârziate.
„Mai sunt foarte puţine suprafeţe de însămânţat la grâu, undeva la 7,5 la sută, astfel că timpul ne permite să lucrăm din plin pentru a termina lucrarea în câteva zile. Vrem să realizăm programul campaniei de toamnă şi să fructificăm la maximum protenţialul de producţie al terenurilor”, a adăugat Cismaş.
Frontul de ploi din luna octombrie a înlesnit însămânţarea culturilor de orz şi grâu, asigurând, totodată, necesarul de apă de aprovizionare şi de răsărire a plantelor.
¤ Rapiţa întoarsă pe 1.900 de hectare
Probleme au fost la cultura de rapiţă, unde, programul prevedea realizarea a 133.000 de hectare. Numai că din această suprafaţă s-au semănat doar aproximativ 26.000 de hectare. Dar, pe 1.900 de hectare plantele nu au ajuns la stadiul de răsărire.
În aceste condiţii vitrege, producătorii agricoli brăileni au fost nevoiţi să întoarcă cultura compromisă şi să semene în loc orzoaică de toamnă şi grâu. Comparativ cu anul trecut, au crescut suprafeţele cultivate cu orz şi orzoaică cu 8.000 de hectare.
¤ Seceta pedologică
În Brăila, putem vorbi despre deşertificare, mai ales în ultimii cinci ani. Faptul că s-au folosit corespunzător amenajările pentru irigaţii - în acest an, judeţul dunărean înregistrând cea mai mare suprafaţă irigată la nivel de ţară, 118.000 de hectare -, pare să se fi trecut ceva mai uşor peste acest fenomen.
Dar nu trebuie ignorat semnalul de alarmă tras de directorul DADR: „De la seceta aceasta atmosferică s-a ajuns, de fapt, la seceta pedologică, cu efecte foarte drastice asupra culturilor, a tot ceea ce însemnă pregătirea patului germinativ, însămânţarea culturilor!”
¤ Orezul – o cultură cu tradiţie
Una din culturile tradiţionale în judeţul Brăila este cea a orezului. Anul trecut s-a obţinut o producţie medie de peste 8.000 de kilograme la hectar pe o suprafaţă de 6.460. „În primul rând vorbim de genetica folosită. Avem o componentă de cercetare la Polizeşti, unde Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Brăila a creat o serie de hibrizi care se adaptează foarte bine la condiţiile zonei şi care dau producţii foarte mari”, a explicat Cismaş.
În opinia specialistului, deocamdată, suprafeţele cultivate sunt ceva mai restrânse, dar funcţie de experimentele care se fac, cu siguranţă, se va mări arealul de cultură.