Fermierii din mai multe județe sunt nemulțumiți că primăriile au rămas setate pe vechea formă a Ordonanței subvențiilor. Nici în centrele zonale APIA situația nu e mai clară. Ordinul 737 și Ordonanța subvențiilor sunt interpretate diferit.
APIA nu are o poziție unitară în ce privește schimburile de teren. Unii iau schimburile de teren ca atare, alții spun: asta e subarendare. Cum să fie subarendare dacă eu, fermier, lucrez terenul?! Sunt unii care insistă să fie trecut în tabel proprietarul de drept al parcelei, chiar dacă s-a operat schimbul. Prin comasare s-au evitat și problemele iscate de fărămițarea terenurilor. Ce se întâmplă? Titlurile de proprietate nu mai bat cu actualele măsurători cadastrale. Adică, dacă aduni titlurile de pe o solă nu se mai potrivesc și există riscul să apară supradeclarări. E bună democrația, dar ne mănâncă birocrația, spune Doru Andrici, fermier din Botoșani.
APIA îmi cere pe fiecare bloc fizic să-i dau din cine se compune suprafața. Și mă chinui să așez cetățenii să bată cu harta desenată. Dacă s-au făcut schimburi de teren, mă pune să îl trec pe proprietarul de drept, nu pe cel cu care proprietarul a făcut schimbul. Nu ne mai poartă cu copiile contractelor și cu titlurile de proprietate pentru că nu se mai cer după ultimele modificări din Ordin și din Ordonanță. Dar acolo unde am parcele pentru care nu s-a dezbătut succesiunea și pe care le trec în cerere la alte forme, ca să-mi elibereze adeverință primăria îmi cere contract cu moștenitorii, semnat de toți moștenitorii. Am o suprafață cu 6 moștenitori. O parte dintre ei sunt plecați în străinătate. Nu pot să-mi semneze toți, spune Valeriu Călin, fermier din Buzău și vicepreședinte LAPAR.
Comasarea a adus un lucru bun. Parcelele care erau sub 30 de ari devin astfel eligibile la plată. Comisia de agricultură a făcut foarte bine că a înlocuit sintagma utilizare legală cu utilizare. Dacă terenul este la dispoziția fermierului timp de un an e clar că-l utilizează legal. Plătesc impozit pe arendă, plătesc asigurări sociale, sunt ușor de identificat.Indiferent că acolo s-a făcut sau nu un schimb de teren. Declararea suprafețelor utilizate, lucrate nu ar trebui să fie o problemă. Noul Ordin al ministrului conține un tabel centralizator cu documentele care dovedesc utilizarea, clar legală, și care identifică parcelele lucrate. Cred că unele centre APIA și unele primării au rămas setate pe vechiul Ordin, spune Daniel Ciobanu, vicepreședinte LAPAR.
Fermierul susține că sunt și alte probleme în completarea cererii unice pentru suprafață și în obținerea subvențiilor care pornesc de la viziunea ușor eronată a directorului din APIA, abilitat să se ocupe de proceduri pentru plățile pe suprafață.
Domnul Nicolae Horumbă are o abordare care nu ține seama de realitatea din România, unde sunt lipsă planuri parcelare, unde intabulările au fost făcute greșit până-n 2000 și se suprapun cu cele făcute după 2000. Bacăul are zone colinare și APIA spune că terenul trebuie lucrat pe curbă de nivel. Adică, terenul care are un unghi al pantei mai mare de 12% trebuie lucrat perpendicular pe pantă ca să se evite eroziunea, sunt mai multe restricții prevăzute de fostul GAEC (bune practice agricole și de mediu care prevedeau standarde de evitare a eroziunii solului - lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel n.r.). Dar asta se poate face, în multe cazuri, doar unind parcelele prin schimburi de teren.