Cultivatorii de cartofi spun cu îngrijorare că suprafețele cultivate cu cartofi au scăzut prin comparație cu anul trecut. Cultura cartofului, despre care se spune că este a doua pâine a românului, este într-un declin evident.
Cultura cartofului în România este în declin. În Țara Făgărașului, suprafața cultivată cu cartofi a scăzut, față de 2014, cu 25%. 60.000 de hectare înregistrate la APIA pentru 2014 este un calcul optimist. Sunt ceva mai puține și dacă o să scădem și 25% , acea este suprafața reală a României cultivată cu cartofi. Noi, ca producători de cartofi, trebuie să ajungem la o producție de 40 de tone/ha, o producție onorabilă. Nu este greu de realizat. Dar nu se poate atinge pe o tehnologie minimă. Dacă înmulțim 40 de tone cu suprafața de cartofi care există am putea să consumăm numai cartofi românești. După cifrele reale care există se vede că noi consumăm 40% cartofi produși în alte țări decât România, spune Cleonic Sucaciu.
Fermierul a adăugat că toți cultivatorii mari de cartofi sunt dezamăgiți de modul cum sunt tratați. Avem punctaj mai mic la accesarea fondurilor europene decât are un cultivator de căpșuni, de exemplu. Aș ridica o problemă pe care doar Academia Română o poate rezolva. În cadrul PNDR 2014-2020 există o măsură de sprijin a cercetării din țara noastră. Cercetarea este legată, cum se întâmplă și în altă țară, de fermier, cercetător și o firmă care realizează ideile cercetării respective. S-au alocat 36 de milioane de euro pentru această măsură. Este o sumă frumușică. Dar pentru promovarea acestei măsuri s-au alocat 76 de milioane de euro. Cifrele sunt reale. Este un semn mare de întrebare. Adică, cercetarea are la dispoziție 36 de milioane de euro, dar tu faci publicitate de 76 de milioane de euro. Eu cred că nu am avea nicio problemă să inversăm sumele.
Cleonic Sucaciu este considerat cel mai mare cultivator de cartofi din Țara Făgărașului. Exploatează peste 800 de hectare și este de admirat cum a reușit să construiască o fermă de producție vegetală prosperă, el fiind de profesie inginer mecanic, dar pasionat de agricultură. Fermierul este fratele primarului comunei. Cleonic Sucaciu a creat și Grupul de producători Țara Făgărașului care are 71 de membri, toți cultivatori de cartofi.
Fermierul a vorbit despre necazurile și greutățile cultivatorului de cartofi în cadrul simpozionului Ziua verde a cartofului. Evenimentul are o tradiție îndelungată. Joi, 9 iulie, a fost organizată ediția cu numărul 38. Comuna Drăguș din Țara Făgărașului a fost aleasă ca loc de desfășurare. Păzit de niște creste muntoase pe care se mai zăreau petice de zăpadă, câmpul unde au fost croite loturile demonstrative, cu peste 40 de soiuri de cartof, a arătat impecabil. Fermierul Cleonic Sucaciu a reușit să pună în practică un proiect creionat pe hârtie de angajații Institutului Cartofului și Sfeclei de Zahăr din Brașov. Aleile dintre loturi au fost lăsate largi și a fost plantată iarbă. Solele au fost parcă aliniate, iar traseul vizitatorilor printre loturi s-a făcut cu ușurință.
La simpozion au participat 200 de fermieri din Harghita, Covasna, Iași, Suceava, Argeș, etc. și 36 de companii de inputuri. În fiecare an, Ziua verde a cartofului se ține într-o altă zonă. Gheorghe Boțoman, președintele Federației Cartofului, a dezvăluit că, pentru anul viitor, s-a ales Piatra Neamț și evenimentul se va ține în prima săptămână din luna iulie.