De la asociaţie la cooperativă. Noile condiţii pentru accesarea Măsurii 112 aduc noi piedici tinerilor fermieri

Conform noului Ghid al Solicitantului pe Măsura 112, pentru a atinge punctajul necesar unui proiect eligibil, solicitantul trebuie „să facă parte dintr-o formă asociativă, recunoscută conform legislaţiei în vigoare*”

Ce modificări aduce noul Ghid la criteriile de selecţie?
„Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecţie, solicitantul ataşează la Cererea de Finanţare documente prin care să demonstreze că acesta este membru al uneia din următoarele forme asociative, cu condiţia ca solicitantul să facă parte dintr-o asociaţie în domeniul proiectului”, se specifică în Ghid.

Astfel, pe lângă grupurile de producători sunt prevăzute ca forme asociative acceptate cooperativele agricole: „- societate cooperativa agricolă, constituită conform Legii nr. 1/2005 sau cooperative agricole constituite conform Legii nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare”.

În Ghidul anterior celui publicat la 5 decembrie 2011, era prevăzută o cu totul altfel apartenenţa la o formă asociativă. Pe lângă grupurile de producători recunoscute în conformitate cu Legea nr. 338/2005, cu modificările şi completările ulterioare erau menţionate şi "asociaţiile profesionale cu profil agricol constituite conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2000, cu modificările şi completările ulterioare".

Aşadar, nu mai este suficient ca tinerii fermieri să fie înscrişi într-o asociaţie de profil, ci este nevoie de afilierea la o cooperativă agricolă.

Cooperativele agricole trebuie să fie funcţionale sau doar pe hârtie?
Aceasta este întrebarea care îi nedumireşte pe unii dintre crescătorii de animale. Tinerii fermieri se arată nemulţumiţi de actuala schimbare, susţinând că elaborarea unui astfel de ghid nu este plauzibilă şi chiar ilogică, atâta timp cât beneficiarii nu au fost consultaţi cu privire la principalele aspecte.  „Pentru a face parte dintr-o cooperativă este nevoie ca valorificarea produselor să fie făcută, în proporţie de cel puţin 75% prin intermediul cooperativei. În acelaşi timp, acest lucru nu se întâmplă într-o cooperativă înfiinţată dintr-o greşeală, care nu funcţionează ca o cooperativă, ci cel mult ca o asociaţie, dar care are ştampilă valabilă pentru accesarea Măsurii 112”, ne-a declarat un fermier din judeţul Timiş, neîncrezător în activitatea unor cooperative.

„Cooperativa înseamnă fiscalizare, iar crescătorul nu vrea ca până în 2013 să fie fiscalizat”
Cei care au înfiinţat o cooperativă agricolă, fie ea activă şi acoperind în proporţie de sută la sută activităţile specifice unei cooperative, sau doar o parte dintre acestea, sunt poate cei mai câştigaţi la momentul actual.

Aşa se întâmplă şi cu Cooperativa Ciobănaşu Bănăţan din Localitatea Ştiuca, judeţul Timiş, cooperativă înfiinţată chiar pe Legea nr. 1/2005.
„Noi suntem o cooperativă locală formată din 32 de membri, iar la adunarea generală s-a decis să primim membri şi din alte localităţi, având în vedere că suntem singurii pe zonă. Ne-am informat din legislaţia Uniunii Europene şi din acest motiv am înfiinţat direct cooperativă, am fost oarecum cu un pas înainte”, ne-a declarat Ioan Cubin, membru onorific al Cooperativei Ciobănaşu Bănăţean din Localitatea Ştiuca, judeţul Timiş.

Pentru ca un fermier să poată fi înscris în cooperativă, acesta trebuie să participe cu o taxă de înscriere, spun reprezentanţii cooperativei, cu precizarea că, mai târziu, toate actele necesare pentru dosar, adeverinţe şi stampile pe proiect, vor fi acordate cu titlu gratuit. „Este vorba de 0,50 lei/cap de oaie, reprezentând taxa de înscriere, iar cotizaţia pentru cooperativă este de 1 leu/cap de animal/an”, a adăugat Ioan Cubin.

Vom reveni...