Salarii de 15.000 de lei. Europa îi așteaptă cu braţele deschise şi cu salarii mari, dar românii nu se mai înghesuie la astfel de oferte ce par, la prima vedere, tentante. Este criză de forţă de muncă în agricultură, la nivelul blocului comunitar.
De exemplu, Harm Schmietendorf, un cultivator de sparanghel din Germania, se întreabă de ce românii nu mai acceptă remuneraţii de 3.000 de euro.
După ce a angajat muncitori germani, de care a fost nemulţumit şi la care a renunţat, antreprenorul a apelat la forţă de muncă din România şi din Polonia, însă şi aceşti oameni au plecat înainte de finalul sezonului.
„Muncitorii polonezi și români câștigă acum destul de bine datorită salariului minim și se întorc acasă înainte de sfârșitul campaniei, iar sparanghelul rămâne pe câmp”, a zis investitorul în agricultură, preluat de ziarulromanesc.de.
Dacă în agricultura din Europa nu mai pot munci, românii din Diaspora au oricând opţiunea de a reveni în ţară. Cei mai mulți conaţionali au luat această decizie în anul 2022, cu un maxim de 190.205 persoane, dintr-un total de 293024. Motivele sunt diverse și țin de o serie de factori fie personali, fie economici.
”Se întorc românii acasă, sunt ceva statistici pozitive și încurajatoare în acest sens, dar încă suntem departe, având în vedere numărul foarte mare de români plecați de-a lungul ultimelor două decenii.
În continuare se pleacă afară, vedem acest lucru nu doar din statistici, ci și din succesul anunțurilor de recrutare pentru afară, anunțuri prezente acum și pe platformele autohtone. Totuși, trebuie să vedem partea pozitivă a lucrurilor.
Deși nu putem să vorbim despre o inversare a trendului, se întâmplă și lucruri bune”, a spus un expert în Resurse Umane, pentru ziare.com, continuând:
„Opțiunile de angajare sunt sectoarele industriale și tehnice. Cei care au lucrat în construcții, inginerie sau producție în străinătate sunt adesea căutați în România, deoarece există deficit de personal calificat în aceste domenii.
România devine tot mai atractivă pentru angajații din IT sau servicii datorită expansiunii sectorului tehnologic, dar și pentru domeniul antreprenoriatului”.
Iar europarlamentarul Victor Negrescu a susținut necesitatea unui mecanism european de sprijin pentru copiii afectați de migrația economică a părinților, care să fie finanțat din fonduri europene.
„Copiii rămaşi acasă în urma plecării părinţilor la muncă în străinătate trăiesc o dramă invizibilă, care nu mai poate fi ignorată. Este responsabilitatea noastră, ca decidenţi, să construim un veritabil scut de protecţie pentru aceşti copii prin politici publice clare, finanţare dedicată şi cooperare între instituţii.
De aceea, voi continua demersurile prin care susţin recunoaşterea acestui subiect la nivel european şi prin care promovez nevoia unor finanţări europene dedicate. O Românie puternică şi o Europă socială încep cu grija faţă de copii”, a declarat Victor Negrescu.
