România va primi pentru acvacultură, în viitoarea politică europeană a pescuitului, cel puţin la fel de mulţi bani ca cei de care beneficiază în prezent, a declarat preşedintele Patronatului Rompescaria, Gheorghe Ştefan.

Acvacultura este unul dintre pilonii principali în viitoarea politică europeană din domeniul pescuitului, mai este de părere preşedintele Rompescaria.

„Alocarea financiară pentru acvacultură, în cazul României, va fi cel puţin la nivelul actual în viitoarea politică comună a pescuitului, ceea ce ne va pemite să ne dezvoltăm, atât pe tehnologii, dar şi ca organizare de piaţă”, a spus Ştefan, citat de Agerpres.

În prezent, România beneficiază pentru acvacultură de 140 milioane euro prin Programul Operaţional de Pescuit (POP) – Axa 2.

Dacă ar funcţiona la capacitate maximă, fermele piscicole din România ar putea asigura tot consumul intern de peşte din specii autohtone

Potrivit preşedintelui Rompescaria, ţara noastră ar putea produce în cele 100 de mii de hectare de amenajări piscicole pe care le deţine întreaga cantitate de peşte consumată pe piaţă din specii autohtone, dacă ar funcţiona la întreaga capacitate.

„În România avem 100.000 de hectare de suprafaţă piscicolă, iar dacă România ar produce la capacitate în fermele pe care le are, ar putea avea asigurată întreaga cantitate de peşte autohton care se consumă în România. Nu este vorba de specii de cod, ton sau macrou, care nu se pot produce prin acvacultură, dar putem diversifica speciile tradiţionale de somn, şalău şi ştiucă. Cred că o promovare mai eficientă şi o piaţă mai bine aranjată ar putea aduce un consum de 50.000 de tone de peşte de apă dulce anual, faţă de 20.000 de tone în prezent, adică cel puţin 25% din consumul total de peşte din România”, a explicat şeful Rompescaria.

Consumul de peşte nu este promovat în România şi nu există târguri de profil

Deşi consumul de peşte pe cap de locuitor a crescut în ultimii ani în România, acesta rămâne, încă, la un nivel scăzut în comparaţie cu cel din ţările UE.

„Acum trei ani, consumul de peşte în România era 5 kilograme/locuitor într-un an, faţă de 25 de kg – consumul mediu în UE. Deşi consumul a mai crescut faţă de anii trecuţi, acest lucru nu se datorează unei campanii naţionale de promovare a consumului de peşte în România. Aici avem deficienţe că prin programul operaţional nu s-au făcut şi nu se fac prefinanţări pe proiecte ale asociaţiilor de profil în vederea organizării de târguri şi expoziţii pentru creşterea consumului de peşte. Producătorii sunt prea săraci ca să susţină campanii TV în acest sens”, a subliniat Gheorghe Ştefan.

În România e mai uşor să produci decât să vinzi

Principala problemă a României rămâne, însă, organizarea de piaţă în domeniul acvaculturii şi pescuitului, consideră preşedintele Rompescaria, care a explicat deficienţele relaţiei dintre producători şi distribuitori.

„Cred că la ora actuală, în România, este mai uşor să produci decât să vinzi. În mod normal fermierii ar trebui doar să producă, iar politica de piaţă ar trebui făcută de organizaţii şi de autorităţile competente ale statului membru. La ora actuală, în România există o ruptură între producători şi marile lanţuri de magazine sau o relaţie dominantă faţă de producători. Avem o volatilitate mare a preţurilor, iar în lipsa unui organism intermediar care să preia această volatilitate, producătorul poate ajunge rapid în faliment”, a subliniat Ştefan.

Pe de altă parte, preşedintele Rompesacaria a apreciat măsurile de întărire a rolului organizaţiilor de producători şi a celor profesionale în administrarea sectorului pescăresc din statele membre, în noua politică comună, deoarece acest lucru va permite cheltuirea eficientă a viitoarelor fonduri.

România are doar două nave de pescuit mai mari de 12 metri

În opinia acestuia, reducerea fondurilor în viitoarea politică de pescuit a Uniunii Europene pe Axa 1, destinată adaptării flotei de pescuit, nu va afecta România deoarece, în prezent, funcţionează doar două nave mai mari de 12 metri.

Ţara noastră a atras, până la jumătatea lui 2011, 11% din fondurile alocate prin Programul Operaţional de Pescuit (POP) 2007-2013

România beneficiază, până în 2013, de peste 307,618 milioane euro prin POP pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării, din care 230,714 milioane euro reprezintă asistenţa UE prin Fondul European pentru Pescuit (FEP), iar diferenţa este asigurată din bugetul naţional.

Axa 1 destinată adaptării flotei de pescuit are alocată o sumă 13 milioane euro, Axa 2 pentru acvacultură – 140 milioane euro, Axa 3 pentru măsuri de interes comun – 40 milioane euro, Axa 4 – dezvoltarea zonelor pescăreşti – 100 milioane, iar asistenţă tehnică – 14,3 milioane euro.

Până la jumătatea acestui an, au fost atrase 11,5% din fondurile europene alocate prin POP 2007-2013.