Resursele totale de cereale și produse din cereale ale României au înregistrat o scădere semnificativă în anul 2024, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, citate de money.ro

Calculate în echivalent boabe, acestea au ajuns la 50,72 milioane de tone, nivel cu peste 6,38 milioane de tone mai mic față de anul 2023. Declinele consecutive din producția internă și din importuri au pus presiune pe piața cerealelor, iar echilibrul a fost menținut în principal prin utilizarea stocurilor existente la începutul anului.

Reducerea resurselor totale a fost determinată, în primul rând, de scăderea producției agricole autohtone, dar și de diminuarea volumelor importate. Singurul factor care a atenuat parțial acest declin a fost stocul inițial de cereale, care a avut o contribuție mai mare comparativ cu anul anterior și a devenit un element-cheie în asigurarea necesarului intern.

Cum arătat producția internă de cereale în 2024

În 2024, producția internă totală de cereale s-a situat la 17,645 milioane de tone, cu aproape 3 milioane de tone sub nivelul înregistrat în 2023. Această scădere a dus la o reducere a ponderii producției interne în formarea resurselor totale, cu 1,2 puncte procentuale. Structura producției a suferit, de asemenea, modificări importante, semnalând schimbări în dinamica principalelor culturi agricole din România.

Grâul și secara au devenit culturile dominante, ajungând să reprezinte 52,8% din producția totală de cereale, față de 47% în anul precedent. În contrast, producția de porumb a cunoscut un declin accentuat, coborând la 33,8% din total, cu 8,7 puncte procentuale mai puțin comparativ cu 2023. Această evoluție reflectă atât condițiile climatice nefavorabile, cât și ajustările făcute de fermieri în structura culturilor.

Importurile de cereale și produse din cereale au totalizat în 2024 aproximativ 2,64 milioane de tone, reprezentând 5,2% din resursele totale disponibile. Volumul importurilor a fost cu 10,1% mai mic față de anul precedent, însă evoluția a diferit semnificativ de la o categorie la alta. Importurile de grâu și secară au crescut cu peste 25%, semn că cererea internă pentru aceste produse a fost mai ridicată, în timp ce importurile de porumb au scăzut drastic, cu aproape 39%.

De asemenea, importurile de alte cereale au fost mai mici cu o treime față de anul anterior, iar cele de orez au înregistrat o scădere de aproape 7%. Aceste date indică o reducere generală a dependenței de importuri, dar și o ajustare a fluxurilor comerciale în funcție de necesitățile pieței interne.

Un rol esențial în menținerea echilibrului pieței l-a avut stocul inițial de cereale, care a însumat 30,435 milioane de tone. Contribuția acestuia la resursele totale a fost cu 1,1 puncte procentuale mai mare decât în 2023, ceea ce arată că rezervele existente la începutul anului au compensat parțial scăderea producției și a importurilor. Practic, stocurile au devenit principalul sprijin al pieței cerealelor în 2024.

Pe partea de comerț exterior, exporturile de cereale și produse din cereale au înregistrat o scădere accentuată, cu aproape 2,9 milioane de tone față de anul anterior. Cu toate acestea, exporturile au continuat să dețină o pondere ridicată, reprezentând 65,6% din totalul utilizărilor. Grâul și secara au dominat exporturile, cu o pondere de 56,9%, în timp ce porumbul a reprezentat aproximativ 24% din cantitățile livrate pe piețele externe.

Consumul intern de cereale a fost, la rândul său, mai redus în 2024, cu aproximativ 934.000 de tone mai puțin față de 2023. Atât consumul populației, cât și cel destinat zootehniei au scăzut, însă structura utilizărilor a rămas relativ stabilă. Aproape jumătate din cerealele consumate intern, respectiv 45,2%, au fost utilizate pentru furajarea animalelor, în timp ce 39,9% au fost destinate consumului uman.

Datele INS arată astfel un an dificil pentru sectorul cerealier din România, marcat de scăderi semnificative ale producției și ale fluxurilor comerciale, dar susținut parțial de rezervele acumulate anterior. Evoluția din 2024 ridică semne de întrebare privind securitatea alimentară și stabilitatea pieței agricole în contextul schimbărilor climatice și economice.