Potrivit acestuia, fermierii de pe piaţa laptelui încheie contracte de livrare în mod individual şi nu deţin acţiuni în cadrul firmelor procesatoare, motiv pentru care au o putere mai mică de negociere.
Potrivit acestuia, fermierii de pe piaţa laptelui încheie contracte de livrare în mod individual şi nu deţin acţiuni în cadrul firmelor procesatoare, motiv pentru care au o putere mai mică de negociere.
În schimb, procesatorii deţin în proprietate ferme de vaci de lapte sau centre de colectare prin care preiau laptele de la micii fermieri. Astfel, fermierul, oricât de mare ar fi exploataţia sa, nu poate contrabalansa puterea superioară de piaţă şi de negociere a procesatorului, în special din cauza produsului care este perisabil.
Laptele nu poate fi stocat în condiţii de răcire supravegheată mai mult de 48 de ore, iar fermierii nu vor să-şi strice relaţia cu procesatorii de teama de a nu rămâne cu marfa neridicată, se precizează în studiul CC.
Pe de altă parte, sectorul procesatorilor este mult mai concentrat, în condiţiile în care primii zece operatori economici (dintr-un total de 481) reprezentau, în 2008, 56% din cifra de afaceri a sectorului. „Dintre cei zece operatori, numai unul avea capital românesc, restul fiind cu capital străin (multinaţionale).
Dacă în ţările de origine aceşti procesatori sunt legaţi de mari cooperative, iar furnizorii lor de materie primă sunt în acelaşi timp şi acţionarii lor, în România sunt societăţi comerciale cu capital privat şi cu acţionar unic sau majoritar”, se mai arată în raportul respectiv. Astfel, din cauza lipsei mijloacelor financiare necesare dezvoltării, relaţia fermierului cu procesatorul ajunge în unele cazuri să se transforme într-una de tipul creditor – creditat.
Potrivit preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bodgan Chiriţoiu, studiul a fost trimis la începutul acestei luni la Ministerul Agriculturii, dar şi lui Dacian Cioloş, comisar pentru domeniul agriculturii în cadrul Comisiei Europene, care este aşteptat să sosească în România la mijlocul lunii octombrie.
Studiul a fost demarat ca urmare a nemulţumirii producătorilor de lapte cu privire la preţurile de achiziţie practicate de procesatori. De asemenea, s-a avut în vedere şi urmărirea modului de aplicare a regulilor de concurenţă comunitare.
