Apetitul Chinei pentru importurile de cereale este în continuă creştere, întrucât țara intenționează să-și satisfacă cererea internă și să îşi asigure rezerve interne stabile în contextul unor factori de piață incerţi şi a tensiunilor comerciale internaţionale. În ultimele luni, China a accelerat achiziția de porumb, grâu, soia, sorg și orz, potrivit agențiile de monitorizare a pieței internaţionale. Dependența tot mai mare de importuri, creșterea prețurilor interne și teama de provocările logistice induse de pandemie sunt doar câţiva dintre factorii care au contribuit la această "foame" a Chinei.
Estimările privind importurile de soia ale Chinei în anul de comercializare 2020/2021 (octombrie 2020 - septembrie 2021) ajung la un nou record de 100 de milioane de tone, în creștere cu 3,5% față de anul trecut, potrivit agenţiei Cofeed. În mod similar, proiecțiile privind importul de porumb și grâu în sezonul 2020/2021 au crescut cu 136,1% și, respectiv, cu 51,4%, faţă de sezonul trecut. De asemenea, proiecțiile privind importurile de sorg și orz au crescut.
Reamintim că există posibilitatea ca Rusia, cel mai mare exportator de grâu, să interzică exporturile de cereale pe o perioadă de şase luni, începând din ianuarie 2021, în scopul menținerii echilibrului prețurilor locale. De asemenea, pentru a combate creșterea prețurilor, Brazilia și Turcia au anulat recent taxele de import pentru grâu, soia, porumb și orz.
Importurile chineze de soia din SUA au crescut în ultimele luni. Dar o surpriză pentru piețele internaţionale este ritmul mult mai rapid al importurilor chineze de cereale, precum porumbul și grâul. Angajamentele Chinei pentru porumbul american, în sezonul de comercializare 2020/2021 (septembrie 2020 - august 2021) au trecut deja de 10 milioane de tone începând cu 8 octombrie, comparativ cu doar 59 mii tone în același perioadă a anului trecut, potrivit datelor USDA.
Ultima dată când China a achiziționat un volum de porumb mai mare decât se aștepta a fost în sezonul 2014/2015, când au fost importate 5,5 milioane de tone din SUA, Brazilia și Argentina.
China are în vigoare un sistem de cotă tarifară care permite importul a 7,2 milioane de tone de porumb cu o taxă de 1%, în timp ce taxa pentru depăşirile de cotă este de 65%.
Conform analiştilor de la StoneX Group Inc, cererea chineză pentru importul de porumb ar putea să depăşească 27 de milioane de tone în sezonul 2020/2021. În acealşi timp, agenţia Cofeed apreciază că necesarul de porumb al Chinei va fi cu aproximativ 30 de milioane de tone mai mare decât producția internă.
China şi-a redus recent prognoza privind producția internă de porumb pentru sezonul 2020/2021, după ce o serie de taifunuri au distrus culturile și au inundat câmpurile din regiunea de nord-est, cu câteva săptămâni în urmă. Tifunurile au lovit provinciile Heilongjiang, Jilin și Liaoning, care sunt cele mai mari producătoare de porumb, cca. 32% din producția totală a țării.
China nu este în mod tradițional un mare importator de grâu și deține mai mult de 50% din totalul stocurilor globale. Cu toate acestea și-a accelerat achizițiile de grâu, analiștii sugerând că motivul acestei mișcării este creşterea stocurilor interne. Cel mai probabil, China cumpără grâu pentru a se asigura că rezervele sale rămân la maximum.
China a cumpărat 1,15 milioane de tone de grâu din Australia în perioada ianuarie - august, aproape 99% din volumul respectiv a fost importat până în luna iulie, iar relaţiile comerciale ale Chinei cu Australia s-au deteriorat în ultimele luni.
Pentru orz, China și-a diversificat sursele de import, importurile din Ucraina și Kazahstan crescând de câteva ori faţă de anul trecut. De asemenea, China a cumpărat mult grâu din Franța și Canada, în timp ce angajamentele sale pentru grâul din SUA s-au apropiat acum de maximul ultimilor patru ani.
Cererea chineză incredibilă pentru majoritatea produselor agricole este susținută de o economie care se normalizează mult mai repede decât restul lumii, apreciază analiştii pieţei internaţionale. Produsul intern brut al Chinei în al treilea trimestru din 2020 a crescut cu 4,9% de faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, comparativ cu alte economii majore globale care s-au străduit cu greu să reducă pierderile.