Efectele secetei prelungite: „pământul ia apa din plante”

Lipsa precipitaţiilor a condus la apariţia secetei pedologice acute, iar plantele rămase fără apă se usucă de la o zi la alta.

A început fenomenul invers - pământul ia apa din plante
„Este foarte grav. Nu a plouat în şase săptămâni decât 5 litri pe metru pătrat, în medie. S-a ajuns la secetă pedologică. La o adâncime de 40 de centimetri nu există apă accesibilă plantelor. A început fenomenul invers - pământul ia apa din plante”, a declarat, Ioan Chiriac, şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bacău.

Potrivit acestuia, „căldura şi lipsa precipitaţiilor au pârjolit dealurile cu porumb şi rapiţă, dar cel mai mult au de suferit culturile de cartof, care se deshidratează, apoi grâul, orzul şi rapiţa abia semănate”.

Văzând că totul se ofileşte pe câmp, fermierii s-au îngrijorat şi au ieşit la cules chiar şi culturi pe care de obicei le strângeau în octombrie. „E cam devreme, porumbul se culege de obicei în a doua decadă din octombrie, dar oamenii nu vor să înţeleagă. Le este frică de secetă. Fără apă nu rezistă nici porumbul, nici cartoful, iar dacă vine o ploaie neîntreruptă există riscul ca recolta să putrezească”, a afirmat, pentru Agerpres, un fermier băcăuan.

Supărarea fermierilor este cu atât mai mare cu cât în acest an au fost condiţii climatice foarte bune pentru dezvoltarea plantelor. „În 2011, a plouat când plantele erau în creştere şi a fost soare exact când era vremea coacerii, dar acum, când bobul trebuia să se umple, mai mare necazul, e secetă”, a afirmat un alt fermier.

Însămânţările de toamnă, sub semnul întrebării
Director general al DADR Bacău spune că „în toamna aceasta nu s-a putut semăna mare lucru, doar mici suprafeţe, care, în condiţiile de secetă continuă, vor trebui reînsămânţate”.

„Dacă plouă până pe la 15 octombrie se mai pot înfiinţa culturi, în rest nu cred că se mai poate face o treabă bună. Sămânţa este pregătită, dar timpul nu este propice distribuirii ei în sol. La actualele condiţii ar fi o risipă. Ceea ce este semănat acum stă exact ca în sac. Sămânţa, în pământ, dacă nu are umiditate nu are cum să răsară şi să se dezvolte. Din păcate, meteorologii au anunţat că nu va ploua decât la începutul lui octombrie şi atunci în regiunea de vest. În judeţele Moldovei se anticipează o secetă severă”, spune Ioan Chiriac.

Sistemul de irigaţii... nu funcţionează
Sistemul de irigaţii din judeţul Bacău este practic, în prezent, nefuncţional, aşa încât oamenii îşi pun nădejdea în Dumnezeu. „Faţă de situaţia de acum, dacă nu dă Dumnezeu ploaie, în 2012 nu va fi mâncare, nu avem irigaţii, nu avem nimic, totu-i de sus”, a spus un alt fermier din judeţ.

Sistemul de irigaţii este uzat fizic şi moral, iar taţiile de pompare care au mai rămas în judeţul Bacău nu pot face faţă unui sezon secetos.
„Retrocedarea terenurilor în parcele mici, sustragerile de materiale feroase şi neferoase, restrângerea activităţii, divizarea, baza legislativă deficitară au avut ca rezultat diminuarea suprafeţelor irigate. Practic, faţă de 22.000 de hectare cât se putea iriga altădată, în 2010 s-au irigat doar 72 de hectare, iar în acest an şi mai puţin”, a explicat, pentru Agerpres, George Ifrim, inspector şef al filialei băcăuane a Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare.

Conform datelor de la ANIF Bacău, în total, până în 2010 au fost alocate peste 3,2 milioane de lei pentru reabilitarea infrastructurii de pe 6.473 hectare şi cele cinci staţii de pompare.
„Din 2010, conform reglementărilor Uniunii Europene nu se mai acordă niciun leu, toate cheltuielile fiind puse pe seama fermierilor. Situaţia este dificilă în condiţiile în care pentru fiecare hectar de irigat cheltuielile variază de la 1.000 la 2.500 de lei”, a explicat George Ifrim.

Sunt abandonate şi amenajările locale aparţinând unităţilor agricole şi de stat.
Potrivit estimărilor filialei băcăuane a ANIF, în judeţ s-ar mai putea amenaja pentru irigat 37.900 de hectare, întocmindu-se documentaţii pentru reabilitarea staţiilor de la Dămieneşti, Iteşti, Sascut, dar banii din fonduri publice pentru aceste lucrări se lasă aşteptaţi.